Ședința Parlamentului Republicii Moldova din 8 octombrie 2026

[00:00:52] — Vorbitor neidentificat 1

Secretariatul, rog să anunțați prezența.

[00:01:11] — Vorbitor neidentificat 2

Stimați deputați, domn președinte, bună ziua. Vă anunț că la începutul ședinței de astăzi și-au înregistrat prezența 95 de deputați.

[00:01:22] — Vorbitor neidentificat 1

95 de deputați, constat caracterul deliberativ al ședinței. Rog să onorăm drapelul de stat. Un anunț tradițional: în perioada premergătoare ședinței de astăzi și-au sărbătorit zilele de naștere colegii noștri Ion Babici, Vera Cernega și Gheorghe Ichim.

Le spunem la mulți, mulți ani! Colegi, Biroul Permanent a propus o ordine de zi. În același timp au parvenit și alte propuneri din partea deputaților și o să-i rog să le prezinte.

Domnul Costiuc, vă rog.

[00:02:37] — Costiuc

Domnule președinte, avem o solicitare privind scoaterea de pe ordinea de zi a proiectului de lege 176 din 28 mai 2026 și organizarea consultărilor publice repetate. Vreau să vă comunic că asociația de profil care reprezintă Societatea Vânătorilor și Pescarilor n-a participat la audierile organizate, nici n-au știut, și o listă întreagă cu gestionarii fondurilor cinegetice la fel n-au știut, n-au cunoscut și sunt gata să vină la Parlament să discute acest proiect important.

[00:03:12] — Vorbitor neidentificat 1

Mulțumim. Stimați colegi, rog atenție. Supun votului inițiativa domnului deputat.

Rog inițiem procedura de vot. Rezultatul, vă rog. Inițiativa a întrunit 36 de voturi.

Vă mulțumesc. În continuare, domnul Burduja.

[00:04:08] — Burduja

Mulțumesc. Stimați colegi deputați, fracțiunea Partidului Socialiștilor solicită audierea directorului Energocom, domnul Buzatu, și directorului ANRE, domnul Tăran, în legătură cu situația că în luna septembrie Republica Moldova din volumul total necesar de energie electrică 83 de procente le-a importat și, apropo, le-a importat la prețul de 157,4 euro pentru un megawatt, în timp ce în tarif este inclus prețul de 145 de euro. În felul ăsta societatea și deputații trebuie să cunoaștem: acest lucru va crea creșterea tarifului în continuare sau nu va crea?

Dacă nu va crea, care sunt volumele procurate prin contracte bilaterale, ce urmează a fi procurat de urgență și, nu în cele din urmă, dacă va fi majorat prețul, cu cât va fi majorat și de unde vor fi acoperite cheltuielile sau puterea de cumpărare a consumatorului? Domn președinte, rog să supuneți votului.

[00:05:05] — Vorbitor neidentificat 1

Mulțumesc. Stimați colegi, rog atenție. Supun votului inițiativa domnului deputat.

Rog inițiem procedura de vot. Rezultatul, vă rog. Inițiativa a întrunit 40 de voturi.

Vă mulțumesc. În continuare, domnul Odnostalco.

[00:05:49] — Odnostalco

Да, уважаемые господа депутаты, господин председатель. Подходит отопительный сезон, и наши граждане вне зависимости от места проживания сталкиваются с одной и той же проблемой. К сожалению, из-за невозможности оплаты полноценно, стопроцентно своих счетов они подвергаются в некоторых случаях, а в некоторых населённых пунктах это массово, отключению от электричества и от других коммунальных услуг.

Наш парламент, напомню, в двадцать втором году по совместной инициативе принял законопроект о моратории. На сегодняшний день просим господина Жунгиету, чтобы пришёл сюда и нам всем рассказал о том, какая ситуация, какое состояние с отключениями от энергоресурсов граждан Республики Молдова. Сколько тысяч людей отключены, сколько тысяч людей находятся в судебных процессах.

[00:06:43] — Vorbitor neidentificat 1

Mulțumesc. Stimați colegi, rog atenție. Supun votului inițiativa domnului deputat.

Rog inițiem procedura de vot. Rezultatul, vă rog. Inițiativa a întrunit 41 de voturi.

Vă mulțumesc. La fel, domnul Odnostalco în continuare.

[00:07:22] — Odnostalco

Итак, коллеги, осмелюсь сказать то, о чём, к сожалению, в этом зале опять молчат и опять не говорят. Речь идёт о свежих данных статистики. Буквально 10 дней назад вышел обновлённый рапорт молдавского бюро статистики, я подчёркиваю, в котором речь идёт о детской бедности.

И это не просто название, это шокирующие цифры: 35% среди всех детей живут за чертой бедности, почти 16% — за чертой экстремальной бедности. Переводя на язык — это кушать нечего, либо воду пить в день, и всё. Одновременно с этим 42% в сельской местности детей живут за чертой бедности.

Предлагаю пригласить сюда госпожу Плугару с тем, чтобы она доложила нам всем, какая ситуация, какие меры уже предпринялись и что будет предприниматься в улучшении положения с детской бедностью, то есть с детским голодом.

[00:08:24] — Vorbitor neidentificat 1

Stimați colegi, rog atenție. Supun votului inițiativa domnului deputat. Rog inițiem procedura de vot.

Rezultatul, vă rog. Inițiativa a întrunit 40 de voturi. Vă mulțumesc.

În continuare, domnul Novac.

[00:09:10] — Novac (1)

Stimați colegi deputați, vin în fața dumneavoastră cu solicitarea de a invita astăzi în ședința plenară a Parlamentului pe doamna Daniella Misail-Nichitin, ministra Afacerilor Interne a Republicii Moldova, în legătură cu situația alarmantă privind siguranța rutieră și accidentele grave care se produc tot mai frecvent pe drumurile publice naționale de la noi din țară, soldate inclusiv cu pierderi de vieți omenești. Clar lucru că acest fenomen nu este o noutate, accidente au avut loc, dar sunt perioade când ele se întâmplă destul de des și, cu regret, avem și decese, schilodiri și multe alte lucruri. Chiar săptămâna trecută, practic, noi am avut zilnic, nu a fost nicio zi să nu fie astfel, inclusiv și în zilele de odihnă.

Și se creează impresia că măsurile întreprinse de Ministerul Afacerilor Interne sau acțiunile de prevenire a astfel de accidente nu sunt suficiente sau sunt puțin eficiente. Și în acest sens solicit respectuos susținerea acestei inițiative.

[00:10:13] — Vorbitor neidentificat 1

Stimați colegi, rog atenție. Supun votului inițiativa domnului deputat. Rog inițiem procedura de vot.

Rezultatul, vă rog. Inițiativa a întrunit 41 de voturi. Vă mulțumesc.

În continuare, doamna Cernega.

[00:10:52] — Cernega

Onorată asistență, solicităm audierea domnului Gheorghe Hajder, ministrul Mediului al Republicii Moldova, cu privire la nivelul de realizare a Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor, sursele planificate și valorificate pe perioada anului 2024, 2025 și 2026. Reamintim că acest program național a fost lansat la 11 noiembrie 2023 pentru o perioadă de 10 ani, anii 2023-2032, unde urma să fie reabilitate și create păduri noi de 145000 de hectare pe parcursul acestor 10 ani. Au fost deja în primii doi ani alocate 416 milioane de lei, cu care urmau să fie împădurite peste 17000 de hectare.

Totodată, pentru continuarea acestui program strategic a fost atrasă cea mai mare finanțare din istorie în domeniul mediului, provenind din surse externe și

[00:11:54] — Vorbitor neidentificat 1

Finalizați, vă rog.

[00:11:56] — Cernega

Inclusiv 200 milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții, 15 milioane de euro grant de la Uniunea Europeană, 7 milioane 900 mii de dolari grant de la Fondul Global de Mediu, 49 milioane de dolari grant de la Fondul Global de Climă. Acestea sunt surse externe și granturi nerambursabile. În total sunt deja identificate peste 270 milioane de euro, fonduri care vor sprijini plantarea a peste 70 mii de hectare de păduri în următorii ani.

[00:12:30] — Vorbitor neidentificat 1

Mulțumesc. Stimați colegi, rog atenție. Supun votului inițiativa doamnei deputat.

Rog inițiem procedura de vot. Rezultatul, vă rog. Inițiativa a întrunit 41 de voturi, vă mulțumesc.

În continuare, doamna Sibova.

[00:13:12] — Sibova

Stimați colegi, în ultimul timp țara noastră se confruntă cu foarte multe crize, care au devenit posibile din cauză că nu au fost întreprinse măsurile necesare la timp și acuma stăm iară la un pas de o criză foarte majoră, când alimentarea cu ape a centrului poate să devină dificilă din mai multe considerente. În primul rând, de aceea că a scăzut nivelul apelor și s-a redus drastic debitul apelor în râul Nistru și totodată că zeci de localități devarsă apele uzate în acest râu fără stațiile de pompare și, din acest considerent, fracțiunea Partidului Comuniștilor solicită audierea domnului Sergiu Serghei Diaconu, directorul general al Centrului Național de Management al Crizelor, cu privire la situația privind deversările apelor uzate în râul Nistru și în condițiile lipsei stațiilor de epurare și a nivelului

[00:14:14] — Vorbitor neidentificat 1

Mulțumesc. Stimați colegi, rog atenție. Supun votului inițiativa doamnei deputat.

Rog inițiem procedura de vot. Rezultatul, vă rog. Inițiativa a întrunit 38 de voturi.

Vă mulțumesc. În continuare, domnul Godoroja.

[00:14:59] — Godoroja

Stimați colegi, fracțiunea Partidului Comuniștilor solicită audierea reprezentanților Agenției Moldsilva referitoare la asigurarea populației și a instituțiilor statului cu lemne de foc și referitor la formarea prețurilor de realizare a acestor lemne. Menționez că an de an reprezentanții Guvernului vin aici în Parlament și ne informează despre faptul că lemne sunt, lemnele pot fi procurate la prețuri competitive. Pe de altă parte, primim o mulțime de plângeri și cred că și dumneavoastră, guvernarea, primiți aceste plângeri de la populație, că lemne nu-s, lemnele acolo unde sunt îs la două-trei prețuri și e foarte greu de procurat.

Vă rog să supuneți votului.

[00:15:39] — Vorbitor neidentificat 1

Mulțumesc. Stimați colegi, rog atenție. Supun votului inițiativa domnului deputat.

Rog inițiem procedura de vot. Rezultatul, vă rog. Inițiativa a întrunit 39 de voturi, vă mulțumesc.

În continuare, domnul Domentiuc.

[00:16:18] — Domentiuc

În ultima perioadă, Republica Moldova se transformă într-un târg unde străinii se simt ca la ei acasă, iar unii miniștri își permit să declare în fața lor că neutralitatea este un narativ fals. Fracțiunea Partidului Comuniștilor cere explicații: unde se termină cooperarea și unde se începe schimbarea politicii de neutralitate a statului. Cerem audierea domnului prim-ministru Tofan cu privire la depășirea prevederilor statutului de stat neutru și implicarea Republicii Moldova în activitățile unui bloc militar NATO, implicând capacitățile Forțelor Armate ale țării în condițiile regionale actuale.

[00:16:57] — Vorbitor neidentificat 1

Rog atenție, supun votului inițiativa domnului deputat. Rog inițiem procedura de vot. Rezultatul, vă rog.

Inițiativa a întrunit 32 de voturi, vă mulțumesc. Domnul Stoianoglo, nu văd nimic, niciun demers la mine. Dumneavoastră aveți la ordinea de zi?

Dar regula o știți. Demersul se face în scris. Eu știu că ați apăsat.

Demersul se face în scris. Iată așa cum au făcut colegii, deci toată lumea în scris și eu dau citire. Hm?

Noi am mai vorbit la subiectul ăsta. Mulțumesc. Anunțuri.

Domnul Țîrdea.

[00:18:10] — Țîrdea

Domn președinte al Parlamentului, fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova vă remite atașat proiectul de hotărâre privind revocarea din funcția de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei a doamnei Anca Dragu. Solicităm să dispuneți de prerogativele pe care le dețineți și să propuneți Parlamentului Republicii Moldova și deputaților spre dezbatere acest proiect de hotărâre. Vă mulțumesc.

[00:18:38] — Vorbitor neidentificat 1

Mulțumesc, dar nu mie, da Secretariatului, vă rog. Bine? Alt anunț.

Domnul Chicu.

[00:18:48] — Chicu

Vă mulțumesc, domn președinte. La 29 septembrie, 46 deputați din Parlament au înregistrat un proiect de hotărâre de Parlament privind inițierea suspendării din funcție a președintelui Republicii Moldova. Contrar articolului 48 din Regulamentul Parlamentului, acest proiect sub numărul 538 încă nu este publicat pe pagina oficială a Parlamentului, deși Regulamentul prevede cinci zile lucrătoare.

Vă rog să ne comunicați care este cauza tergiversării inițierii examinării acestui proiect. Mulțumesc.

[00:19:26] — Vorbitor neidentificat 1

Secretariatul, vă rog detalii. Vă rog.

[00:19:36] — Vorbitor neidentificat 3

Stimate domnule președinte, stimate doamne și domni deputați, prezentul proiect de hotărâre a fost transmis membrilor Biroului Permanent spre informare. Aceștia au obligația ca subiectul să-l discute la Biroul Permanent, eventual să propună introducerea pe ordinea de zi a ședințelor plenare. El este transmis spre informare membrilor Biroului Permanent.

[00:20:04] — Vorbitor neidentificat 1

Mulțumim. Dar cu publicarea, aspectul de publicare. Aspectul de publicare.

Aspectul de publicare. Domnul deputat a întrebat de publicarea pe site.

[00:20:23] — Vorbitor neidentificat 3

Acesta urmează a fi publicat pe site-ul Parlamentului.

[00:20:29] — Vorbitor neidentificat 1

Vă rog, faceți lucrul ăsta. Hm? Ok.

Deci la următorul birou punem în discuție subiectul. Mersi. Domnul Băluțel, dumneavoastră la final văd.

Păi nu e. Ceea ce Haideți, vă rog, ne uităm la legendă. Dumneavoastră ați activat solicitarea pentru a face o declarație.

Declarațiile se fac la final. Anunț. Păi anunțul îi galben.

Sau ce e anunțul la noi? Formularea întrebării, solicitare cuvânt, replică, imediat. Da, poftim.

[00:21:25] — Băluțel

Mulțumesc frumos. Domn președinte, stimați colegi, dragi cetățeni, săptămâna aceasta am avut mai multe anunțuri pozitive de la Bruxelles. Luni Consiliul de Asociere a anunțat debursarea a 157 de milioane de euro din planul de creștere pentru Moldova.

Marți a fost anunțat pachetul de politici privind extinderea Uniunii Europene și a fost un mesaj clar că Republica Moldova se află printre cele patru țări care vor primi foi de parcurs pentru aderare și ieri, miercuri, președinția irlandeză a Consiliului European a transmis invitația ca Republica Moldova să prezinte pozițiile de negocieri pentru clusterele 2 și 3. Fiecare anunț de genul dat ne aduce mai aproape de Uniunea Europeană și reconfirmă ambiția și dinamica de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Dar eu am vrut să fac această incursiune astăzi pentru a spune un mare mulțumesc și trebuie noi ca Parlament să spunem un mare mulțumesc funcționarilor și demnitarilor care au muncit pentru ca acest lucru să se întâmple, pentru că în spatele acestui efort stau zile, ore, nopți nedormite ale colegilor din Guvern, ale funcționarilor publici, ale misiunii noastre de la Bruxelles pentru a face acest lucru posibil.

A fost o muncă titanică depusă de funcționarii noștri publici, lucru pentru care le mulțumim.

[00:22:41] — Vorbitor neidentificat 1

Mulțumim.

[00:22:44] — Băluțel

Un al doilea aspect este, cred că, să spunem mulțumesc și să apreciem efortul Uniunii Europene și al țărilor membre de a susține ambiția noastră de a merge cu viteza și cu tempoul cu care mergem. La fel, un mare mulțumim și avem încă mult de lucru în față. Nimic nu este bătut în cuie.

Procesul de integrare europeană va fi unul complicat administrativ, dar fiecare decizie de genul dat, fiecare săptămână cu asemenea anunțuri ne face mai încrezători că se poate. Mersi.

[00:23:18] — Vorbitor neidentificat 1

Mulțumim. Domnul Bătrîncea, vă rog. O clipă.

Domnul Bătrîncea, vă rog.

[00:23:31] — Bătrîncea

Mulțumesc, stimați colegi. Dacă este ora anunțurilor, luni a avut loc Ziua Internațională a Arhitecților și colegii de la UTM, a Facultății de Arhitectură și Urbanism, cer ca Parlamentul Republicii Moldova să transmită un mesaj de felicitare pentru toți arhitecții din Republica Moldova care sunt cei mai buni, știu să construiască inovativ, creativ și să construiască orașe, sate și condiții cât mai bune pentru cetățenii Republicii Moldova ca aceștia să revină acasă și să locuiască alături de familiile lor. Trăiască arhitecții din Republica Moldova, cu sărbătoarea!

Mersi.

[00:24:05] — Vorbitor neidentificat 1

Mulțumim. Dacă nu mai sunt anunțuri, permiteți-mi să supun votului ordinea de zi. Supun votului ordinea de zi a ședinței în plen a Parlamentului din 8 octombrie 2026.

Rog inițiem procedura de vot. Rezultatul, vă rog. Ordinea de zi susținută cu votul a 53 de deputați, vă mulțumesc.

Stimați colegi, propun să începem cu proiectul 291 din 31.07.2026, proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative: Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova numărul 174 din 2018, Legea 174 din 2021 privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului. Suntem la lectura a doua, raportul comisiei, doamna Liliana Nicolaescu-Onofrei, vă rog.

[00:25:52] — Liliana Nicolaescu-Onofrei

Stimați colegi, prezint atenției dumneavoastră raportul la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova și Legea numărul 174 din 2021 privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului, numărul 291 din 31 iulie 2026. Comisia pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a examinat proiectul de lege și în vederea adoptării în lectura a doua a examinat materialele aferente acestuia și comunică următoarele. Proiectul de lege a fost elaborat pe platforma Comisiei parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media cu contribuția membrilor Consiliului de Experți în domeniul mass-media din cadrul societății civile, precum și a reprezentanților Ministerului Culturii și a Consiliului Audiovizualului.

Inițiativa legislativă are drept obiectiv actualizarea și armonizarea cadrului normativ național cu acquis-ul Uniunii Europene în domeniul serviciilor media audiovizuale, consolidarea mecanismelor de reglementare și supraveghere, perfecționarea normelor privind protecția spațiului audiovizual, promovarea conținutului audiovizual în limba română, asigurarea accesibilității serviciilor media pentru persoanele cu dizabilități, protecția minorilor, dezvoltarea serviciilor media audiovizuale neliniare, stimularea difuzării producției audiovizuale europene și autohtone, precum și reglementarea activității furnizorului public regional de servicii media. Proiectul de lege a fost examinat și aprobat în prima lectură în cadrul ședinței Parlamentului din 25 august 2026. În conformitate cu articolul 34 din Legea 100 din 2017 cu privire la actele normative, proiectul de lege a parcurs în mod regulamentar etapele de avizare și expertizare.

La pregătirea proiectului pentru lectura a doua, comisia a examinat propunerile, obiecțiile și recomandările conținute în avizele comisiilor permanente parlamentare, Direcției Generale Juridice a Secretariatului Parlamentului, Guvernului Republicii Moldova, Centrului de Armonizare a Legislației, al Adunării Populare a Găgăuziei și al societății civile. Amendamente din partea deputaților nu au parvenit. Obiecțiile și propunerile sunt reflectate în tabelul de sinteză al proiectului de lege, care este parte componentă a prezentului raport.

Textul proiectului de lege se va definitiva sub aspect redacțional prin integrarea modificărilor și completărilor ce rezultă din propunerile și obiecțiile acceptate de comisie conform deciziilor consemnate în sinteza anexată la prezentul raport. În contextul celor expuse supra, urmare a examinării proiectului și a dezbaterilor în cadrul comisiei, comisia, cu votul majorității membrilor aleși prezenți în ședință, propune Parlamentului examinarea și adoptarea proiectului de lege numărul 291 din 31 iulie 2026 în lectura a doua. Mulțumesc.

[00:28:37] — Vorbitor neidentificat 1

Mulțumim. Amendamente?

[00:28:40] — Liliana Nicolaescu-Onofrei

Nu au fost.

[00:28:42] — Vorbitor neidentificat 1

La raport, vă rog.

[00:28:45] — Tarlev

Dacă e posibil, îmi cer scuze, n-am făcut amendament, doar două precizări, doamna raportor. Una: dumneavoastră veniți ca, să zicem, autor la această inițiativă, dar faceți trimitere că sunteți conform directivelor Uniunii Europene. Argumentul e clar.

Atunci de ce n-a venit ministerul de bază, dar a venit deputatul? Ca să fie clar. Asta-i una, și a doua: uitându-mă în esența actelor, ce-ați spus dumneavoastră, reglementarea la nivel național e clar, însă este o sintagmă că ce ține de televiziunea regională îi bine, dar finanțarea programelor îi din contul bugetului lor local.

Însă noi le punem de la centru niște restricții: ei finanțează, dar noi le cerem ce trebuie să facă. Cum să fie înțeles de oameni? Mersi.

[00:29:39] — Liliana Nicolaescu-Onofrei

La prima dumneavoastră mențiune, așa cum am spus și în raport, dar și cunoaște toată lumea, proiectul nu este autorat doar de mine. Suntem un grup de deputați împreună cu colegii din Consiliul de Experți de pe lângă comisie, cu reprezentanți ai ministerului și ai Consiliului Audiovizualului. Acest grup în care am lucrat s-a constituit deja de o bună perioadă de timp și de aceea și activitatea la aceste modificări a fost pe platforma noastră, dar împreună cu colegii de la minister.

Pe al doilea subiect, da, dumneavoastră aveți dreptate. Noi nu intervenim însă în acest proiect în niciun fel în modul în care se finanțează furnizorul public regional de servicii media audiovizuale, adică GRT. Rămâne exact aceeași procedură de finanțare, dar aspectele care sunt reglementate în acest proiect în acest proiect țin de prevederi care vorbesc despre asigurarea independenței conducerii acestui furnizor public regional, care înseamnă directorul și Consiliul de Supraveghere și care urmează să fie selectați prin proceduri absolut similare cu cele ale furnizorului public național.

Respectiv, niciun element de aici nu schimbă procedura de finanțare. Deci este vorba tot de către Adunarea Populară, dar aș vrea să menționez, pentru că au fost întrebări în cadrul discuțiilor noastre la prima lectură, aș vrea să menționez că, conform recomandărilor din avizul Guvernului și discuțiilor noastre pe platforma comisiei, sunt la dispoziții tranzitorii introduse prevederi foarte clare cu privire la faptul că membrii Consiliului de Supraveghere care sunt acum la GRT își duc mandatul până la capăt. Deci ei își duc mandatul așa cum au fost numiți de către Adunarea Populară.

Prin urmare, din momentul deciziei Adunării Populare, cei patru ani pe care ei trebuie să îi îndeplinească, ei îi vor exercita. Și mandatul va expira numai în acel moment. Deci asta de precizare, pentru că am avut aceste discuții anterior.

[00:31:48] — Vorbitor neidentificat 1

Mulțumim. Acestea au fost întrebările. Vă rog să luați loc.

Rog să ne pregătim pentru procedura de vot. Stimați colegi, rog atenție. Supun votului în lectura a doua proiectul 291 din 31.07.2026, proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative.

Lectura a doua, rog inițiem procedura de vot. Rezultatul, vă rog. Stimați colegi, proiectul 291 din 31.07.2026, proiect de lege pentru modificarea unor acte normative, susținut în lectura a doua de 54 de deputați.

Vă mulțumesc. Continuăm cu proiectul 337 din 16.09.2026, proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (cumularea pensiei de urmaș cu pensia de dizabilitate de către persoanele cu dizabilități severe din copilărie). Prezintă doamna deputat Marina Morozova.

Vă rog.

[00:33:32] — Marina Morozova

Stimate domnule președinte, stimați colegi, propun atenției dumneavoastră proiectul de lege care vine cu măsuri importante pentru a susține persoanele cu dizabilități severe din copilărie. Imaginați-vă o persoană care s-a născut cu o dizabilitate severă și care de-a lungul întregii vieți a depins de sprijinul familiei. Părinții au fost cei care au avut grijă de această persoană, au asigurat hrană, medicamente, locuință și toate cele necesare.

Dar ce se întâmplă atunci când unul din părinți moare? Și situația aceasta este și mai grea atunci când părintele care decedează este unica sursă de întreținere a familiei. În multe cazuri, sprijinul familiei se reduce, iar nevoia de protecție poate deveni și mai mare.

Astăzi venim cu măsuri concrete pentru a susține persoanele cu dizabilități severe din copilărie. Prin proiectul de lege oferim posibilitatea tuturor persoanelor cu dizabilitate severă din copilărie să beneficieze de pensie de urmaș, indiferent de data la care a decedat părintele întreținător. Deci, în cazul în care o persoană cu dizabilitate severă din copilărie a pierdut sau va pierde un părinte, poate solicita această pensie de urmaș.

Proiectul prevede eliminarea limitării privind data decesului. Țineți minte că în 2025, în aprilie, noi am votat un proiect de lege în care am acordat acest drept părinților care au decedat anterior de 1 aprilie. Astăzi scoatem această limitare și toți cei care au decedat anterior acestei date pot beneficia de pensie de urmaș.

Totodată, o altă modificare foarte importantă este că persoanele cu dizabilitate severă din copilărie pot să beneficieze concomitent de pensia de urmaș și pensia de dizabilitate. Ceea ce acum în legislație este o obligativitate de a opta pentru o singură pensie. Noi eliminăm această obligativitate.

Deci, se propune modificarea articolului 11 din Legea 156/1998 pentru ca persoanele cu dizabilitate severă din copilărie să poată beneficia atât de pensia de dizabilitate, cât și pensia de urmaș. Sunt două măsuri foarte importante și care vor aduce mai mult sprijin persoanelor cu dizabilități severe din copilărie. În Republica Moldova avem estimate pentru anul 2027 1400 de persoane, iar bugetul de care avem nevoie pentru aceste două măsuri va fi de 35 de milioane de lei.

Acest proiect se propune să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Este un mesaj clar din partea statului și din partea noastră că susținem pe cei care au cel mai mult nevoie de ajutor. Statul își ia angajamentul de a susține persoanele cu dizabilități severe din copilărie și va aloca acest buget începând cu anul 2027.

Stimați colegi, rog susținerea acestui proiect.

[00:37:37] — Vorbitor neidentificat 1

Mulțumim. Trecem la sesiunea de întrebări. Domnul Margarin, vă rog.

[00:37:43] — Margarin

Da, mulțumesc, domn președinte, stimată colegă. Am o întrebare, de fapt două. Prima: ce ține de, inclusiv avizul Guvernului, cât și Direcția Juridică semnalează cumva aceeași problemă, proiectul nu spune de la ce dată oamenii vor putea primi acești bani și ce regulă tranzitorie propuneți?

Plata totuși va începe de pe data de 1 ianuarie 2027 sau va acoperi și perioada anterioară? Și un alt aspect la acest subiect ar fi forma. Guvernul vorbește despre faptul că persoanele vor fi în drept să se adreseze.

Dacă puteți să faceți o precizare: acești bani vor fi automat dați acestor persoane sau doar în baza cererii? Mersi.

[00:38:42] — Marina Morozova

Proiectul de lege intră în vigoare din 1 ianuarie 2027. Toți beneficiarii pot să depună dosarele începând cu ianuarie 2027. Totodată, noi am discutat cu Casa Națională de Asigurări Sociale referitor la acordarea proactivă a acestei pensii.

Din păcate, din punct de vedere tehnic nu este posibil și fiecare beneficiar va trebui să meargă să depună dosarul individual, pentru că nu sunt datele care sunt necesare pentru a oferi acest drept proactiv. Dacă vom îmbunătăți, cu siguranță că ar fi bine să avem. Mersi.

[00:39:29] — Vorbitor neidentificat 1

A doua întrebare, vă rog.

[00:39:32] — Margarin

Da, mulțumesc. De fapt, a doua întrebare cumva survine și din prima: în momentul în care vorbim despre beneficiari persoane cu dizabilități severe din copilărie, ați analizat și cum va fi posibilă deplasarea lor personală la locul unde va trebui să depună această cerere? Dacă puteți să faceți precizare.

Și a doua întrebare ține de principiul pe care îl propuneți. Noi considerăm că este un principiu corect: un om cu dizabilitate nu trebuie să fie pus să aleagă între două pensii, dacă poate beneficia de ambele. Și în acest sens am o întrebare: dacă examinați și veți susține lărgirea persoanelor sau categoriilor de persoane care pot beneficia de de două pensii, la fel să mergem pe același principiu, să fie cumulate.

De exemplu, cum ar fi pensia de dizabilitate și pensia pentru limita de vârstă, de exemplu. Mersi.

[00:40:47] — Marina Morozova

Prezentarea dosarului la Casa Națională de Asigurări Sociale ține de familie și eu cred că în fiecare caz aparte poate fi susținut și de către colegii noștri din protecția socială, asistenți sociali, lucrători sociali, care sunt în teritoriu și sunt alături de aceste persoane cu dizabilități. Ce ține de întrebarea doi, acumularea, da, acumularea a două drepturi. Trebuie să fim, depinde de ce drepturi discutăm.

Noi am luat persoanele cele mai vulnerabile pentru că anul trecut, dacă țineți minte, în aprilie 2025, noi am propus pentru prima dată în Republica Moldova acest drept de a acorda pensie de urmaș pentru persoanele cu dizabilități severe din copilărie. Este primul an în care beneficiarii au primit. Cu siguranță putem să extindem, dar trebuie să fim în legătură cu Casa Națională de Asigurări Sociale, să vedem care drepturi putem să le lărgim și ce buget avem nevoie.

[00:42:07] — Vorbitor neidentificat 1

Doamna Iaconi, vă rog.

[00:42:09] — Iaconi

Mulțumesc foarte frumos, domnule președinte. Mulțumesc, stimată colegă. Un proiect într-adevăr bun, care poate da speranță unor categorii de cetățeni care sunt, pardon, bătuți de soartă.

Acum, eu o să vă rog, dumneavoastră ați citit de pe laptop, dar eu o să vă rog să ne explicați nouă tuturor și mai ales potențialilor beneficiari cum va funcționa acest mecanism. Dacă până în prezent 1379 de persoane înregistrate ca persoane cu dizabilități severe din copilărie, și o să vă rog să mă corectați, sau beneficiau de alocație pentru dizabilitate, sau de pensie în cazul existenței întreținătorului. Acum să înțelegem că de la 1 ianuarie 2027 acești 1379 de persoane vor beneficia de o sumă cumulată în cazul pierderii întreținătorului.

[00:43:17] — Marina Morozova

Da.

[00:43:18] — Iaconi

De la 1 ianuarie 2027, fiecare persoană care se încadrează în această categorie va trebui, va fi necesar să colecteze un dosar și să meargă la Casa Teritorială de Asigurări Sociale. Corect?

[00:43:37] — Marina Morozova

Pentru

[00:43:38] — Iaconi

Pentru

[00:43:38] — Marina Morozova

a depune

[00:43:38] — Iaconi

a depune

[00:43:39] — Marina Morozova

pentru pensia de urmaș.

[00:43:41] — Iaconi

pentru pensia de urmaș. Acuma spuneți-ne, vă rog frumos, ce se va întâmpla cu persoanele care nu se pot deplasa? Vor beneficia de asistența socială specializată, suplimentară sau totuși va trebui pe cont propriu să se deplaseze?

Eu o să vă rog să faceți o clarificare foarte clară în acest sens.

[00:44:08] — Marina Morozova

Mulțumesc, stimată colegă. Din păcate, nu m-ați auzit ce am discutat anterior și i-am răspuns domnului Margarint. Colegii noștri din teritoriu, din asistența socială, sunt în teritoriu, cunosc toți beneficiarii, sunt alături de ei pentru toate programele care sunt de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale și ei sunt cei care ajută persoanele cu dizabilități să meargă să primească toate drepturile la instituțiile de stat.

În acest caz, la fel, colegii noștri vor fi cei care vor fi alături de persoanele care au nevoie. Asta o repet încă o dată pentru dumneavoastră, dacă n-ați auzit. Referitor la întrebarea cu pensia și alocația.

O persoană cu dizabilitate severă din copilărie primește pensie de dizabilitate, unu, alocație de îngrijire, doi, și acum oferim dreptul la pensia de urmaș, care poate fi, care va fi plus aceste două prestații sociale, drepturi sociale.

[00:45:31] — Vorbitor neidentificat 1

A doua întrebare, vă rog.

[00:45:33] — Iaconi

A doua întrebare ținea de impactul real financiar, dar vreau să fac o completare la comentariul doamnei. Prima întrebare nu a fost din emoții. Prima întrebare a fost anume din situația reală

[00:45:55] — Marina Morozova

Îhî.

[00:45:55] — Iaconi

când un asistent social nu are dreptul să depună dosarul personal pentru un beneficiar. Deci beneficiarul urmează să se deplaseze fizic la casa teritorială. Întrebarea a fost: este prevăzut ca asistentul social din teritoriu să poată depune în locul persoanei cu dizabilități acest dosar?

[00:46:21] — Marina Morozova

Avem

[00:46:22] — Iaconi

Și o să vă rog

[00:46:22] — Marina Morozova

toate procedurile

[00:46:22] — Iaconi

să mă

[00:46:22] — Marina Morozova

juridice.

[00:46:22] — Iaconi

ascultați și pe mine, doamna, ale mele două minute, da? Acuma impactul financiar. Care totuși va fi impactul financiar real al acestui proiect de lege?

Fiindcă dumneavoastră și în nota informativă ați scris, ați estimat și un impact pentru anul 2026. Și o să vă rog cu acuratețe la cifre, la estimare. Mersi.

[00:46:47] — Marina Morozova

Da. După cum am spus, o persoană cu dizabilitate severă din copilărie primește pensia de dizabilitate grad sever, unu. Doi, alocație de îngrijire și, trei, pensia de urmaș.

Și datele de la Casa Națională de Asigurări Sociale ne arată că mărimea medie a pensiei de urmaș este 4367 de lei. Deci, la pensia de dizabilitate și la alocația de îngrijire, pensia de urmaș, asta este o medie în dependență de dosarul fiecărui beneficiar, în dependență dacă părintele a muncit sau dacă nu a muncit, care a fost venitul părintelui. Și pensia de dizabilitate, pensia de urmaș se calculează 75 de procente din venitul persoanei asigurate.

[00:47:49] — Vorbitor neidentificat 1

Mulțumim. În continuare, doamna Bandalac.

[00:47:52] — Bandalac

Mulțumesc, domnule președinte. Stimată doamnă autor, vă mulțumim pentru prezentarea acestui proiect extrem de important pentru societatea noastră. Desigur, statul are obligația să îi sprijine pe oamenii aflați în dificultate, mai ales atunci când vorbim despre persoane cu dizabilități severe din copilărie.

Înțelegem că, de regulă, o persoană beneficiază de o singură prestație socială, dar în acest caz vorbim despre o situație aparte. Pe lângă dizabilitatea severă, persoana poate trece și prin pierderea părintelui sau întreținătorului. De aceea, posibilitatea de a primi ambele pensii nu este un privilegiu, ci un sprijin necesar din partea statului.

Aș vrea să reconfirmați pentru cetățenii care ne urmăresc de acasă: prin acest proiect se elimină limita legată de data decesului întreținătorului, astfel încât persoanele cu dizabilități severe din copilărie să poată beneficia de pensie de urmaș indiferent dacă părintele sau întreținătorul a decedat înainte sau după 1 aprilie 2025, reieșind din modificările anterioare? Vă rog.

[00:49:16] — Marina Morozova

Da. Da, trebuie să fac această precizare. Într-adevăr, în anul 2025, cum am spus, noi pentru prima dată am venit cu această propunere de a avea pensia de urmaș pentru persoanele cu dizabilitate severă din copilărie, pentru că am avut foarte multe mesaje de la părinții cu dizabilitate severă și ne întrebau: „În cazul în care eu nu mai sunt, cine are grijă de copilul meu?

Și dacă eu am cotizat pe parcursul vieții, ar fi corect ca copilul meu să beneficieze de această pensie de urmaș, chiar dacă el este peste vârsta de 18 ani.” Și această modificare a fost din aprilie 2025. Atunci atât am discutat cu Casa Națională de Asigurări Sociale și atât a permis bugetul. Am venit cu mai multe solicitări din partea noastră și Casa Națională de Asigurări Sociale a fost foarte deschisă ca să extindem acest drept, să nu limităm data decesului părinților, pentru că sunt părinți care au decedat anterior, iar acești copii au nevoie de sprijinul statului.

De aceea, în acest proiect permitem tuturor persoanelor care pot să beneficieze de pensie de urmaș să ia acest drept.

[00:50:50] — Vorbitor neidentificat 1

A doua întrebare, vă rog.

[00:50:52] — Bandalac

Și a doua întrebare este legată, de fapt și colegii au oferit-o deja, dar totuși dumneavoastră ați zis că ați discutat cu Compania Națională de Asigurări Sociale și considerați oportun ca în continuare să discutăm pentru îmbunătățirea mecanismelor de plăți a acestor prestații, ca Compania Națională de Asigurări Sociale să identifice din oficiu persoanele eligibile și, acolo unde informațiile sunt deja în registrele de stat, să fie efectuate aceste plăți din oficiu, pentru a evita situații că nu are cine le reprezenta interesele administrative. Vă rog.

[00:51:44] — Marina Morozova

În ultimii ani noi am venit cu mai multe măsuri proactive de a acorda aceste indemnizații pentru beneficiari din partea Casei Naționale de Asigurări Sociale. Din păcate, în acest caz este nevoie de a prezenta dosarul ca în cazul analizei unui dosar de pensii, pentru că nu întotdeauna Casa Națională de Asigurări Sociale deține toată informația și aici va trebui să prezentăm dosarul, dar este important ca să digitalizăm serviciile noastre și astfel și beneficiarii de pensii sau indemnizații sociale vor avea posibilitatea să primească proactiv. Guvernul muncește pentru a avea cât mai multe servicii digitale și vom solicita și în cazul pensiilor de urmaș.

Mersi.

[00:52:49] — Vorbitor neidentificat 1

În continuare, doamna Novac.

[00:52:52] — Novac (2)

Mulțumesc, domnule președinte. Stimată doamnă Morozova, stimată colegă, în mare parte la întrebările pe care eu le aveam ați răspuns antevorbitorilor mei, dar totuși eu vreau să zic că este un proiect bun, chiar dacă pare așa tehnic, el este unul necesar. Eu personal am avut oameni în audiență cu astfel de solicitări și mă bucur că aceste solicitări au fost puse pe hârtie în forma unui proiect de lege.

Ce vreau încă o dată să punctăm este că avem aproximativ 1400 de persoane și, dacă vorbim de identificarea acestora, noi am reușit peste 800 de mii de persoane să le înregistrăm în sistemul pentru compensații. Bineînțeles că 1400 de persoane asistenții sociali cu siguranță vor reuși să-i ghideze. La termenii de intrare în vigoare e vorba de 1 ianuarie 2027.

În același timp Guvernul trebuie să aducă timp de o lună în concordanță actele sale. Mă gândeam dacă până în ianuarie nu-i posibil să-i ghidăm așa încât dosarele acestora să fie gata. Partea tehnică contează, pentru că totuși îs cu dizabilități severe, dar încă o dată vreau să apreciez: este un proiect pe care îl aștept și eu ca să pot da răspuns acelor cetățeni care au fost la audiență și mersi tare mult.

Pe partea tehnică, da, mai avem de lucrat pe partea de digitalizare, dar 1400 de persoane cu siguranță le vom ajuta să întocmească aceste dosare și să poată primi aceste plăți. Mersi.

[00:54:46] — Marina Morozova

Mulțumim. Vom discuta cu Casa Națională de Asigurări Sociale să vedem dacă este posibil ca dosarele să fie primite până la 1 ianuarie 2027, astfel încât dreptul de a primi această pensie de urmaș să fie din data de 1 ianuarie. Deci cu siguranță va fi posibil și, da, mulțumim tuturor care au venit cu solicitări și să știți că Guvernul și Parlamentul este foarte deschis ca să îmbunătățim atât legislația, dar și să găsim soluții și resurse financiare să acoperim aceste măsuri importante pentru persoanele care au cea mai mare nevoie.

Mersi.

[00:55:34] — Vorbitor neidentificat 1

A doua întrebare.

[00:55:36] — Novac (2)

Doar un comentariu. Va trebui să fim atenți atunci când vom vota legea bugetului pentru 2027 să se regăsească acele 35 de milioane de lei pentru a putea fi implementat acest proiect. Mersi încă o dată.

[00:55:55] — Vorbitor neidentificat 1

Mulțumim. În continuare, domnul Ștefanco.

[00:56:00] — Ștefanco

Doamna raportor, eu doar o singură întrebare o să am, dar până a pune întrebarea cred că o să fac o precizare. Noi ca stat facem prea puțin pentru oamenii care se află cu un grad sever de dizabilitate și asta o cunoaștem toți dintre noi. Ne întâlnim în stradă cu ei, discutăm, pentru că nu poți să treci indiferent pe lângă ei, mai porți o discuție, care au posibilitatea mai dau o mână de ajutor.

Chiar am fost foarte uimit discutând weekendul ăsta cu unul din aceste persoane și, când mi-a zis că are o pensie de 2000 de lei, n-am mai putut comenta nimic. Întrebarea mea este în felul următor. Iată, noi aici ne referim la persoane cu dizabilități severe din copilărie.

În cazul când avem într-o familie o persoană cu dizabilitate, unicul sprijin pentru el este soțul sau soția, nu contează.

[00:57:00] — Marina Morozova

Mhm.

[00:57:00] — Ștefanco

Se întâmplă în așa fel că decedează unul din ei care este sănătos, care este sprijin, care este la pensie. Iată, ce facem cu aceste persoane? Pentru că el rămâne practic fără niciun sprijin.

Adică noi am putea să vedem aici să mai includem o categorie de persoane, iată anume din acestea, când nu doar cei care din copilărie, pentru că viața este pentru toți egală și niciodată nu știi de unde vine lovitura cea mai neplăcută. Dar trebuie să vedem cum să găsim și un mecanism pentru asemenea persoane. Eu am avut un caz în localitate la mine, când soția stătea la pat, soțul a decedat și ea a rămas, iată, exact aceeași situație care încerc să vă explic.

[00:57:59] — Marina Morozova

Este un alt proiect de lege, cred că, pentru că acest proiect de lege se referă la persoanele cu dizabilități severe din copilărie. Trebuie să avem toate datele, să facem o analiză, impactul financiar. Totodată, Ministerul Muncii și Protecției Sociale are diferite măsuri de a ajuta persoanele cu dizabilitate și cu siguranță suntem deschiși să discutăm împreună cu ministerul să găsim soluții.

[00:58:29] — Vorbitor neidentificat 1

A doua întrebare? Domnul Tarlev.

[00:58:35] — Tarlev

Mulțumesc, domnule președinte. Doamna raportor, eu din start vreau să vă spun că voi susține această inițiativă, este o inițiativă foarte bună. Eu înțeleg că suntem în parcursul anului unde nu avem multe finanțe disponibile.

Voi susține această inițiativă, dar ar fi bine să ținem la control, la momentul examinării proiectului legii bugetului pentru anul viitor, să prevedem majorarea respectivă și totodată extinderea, să zicem, a numărului persoanelor date. O întrebare doar, luând în considerație că dumneavoastră sunteți preocupați de această chestiune: s-au adresat la mine mai mulți reprezentanți ai acestei categorii defavorizate, să zicem, că Ministerul Muncii și Protecției Sociale și autoritățile statului le cer să întoarcă unele plăți, compensații care le-au primit anterior, chipurile s-a greșit sau au dat neargumentat. Cunoașteți dumneavoastră acest lucru sau nu?

Dacă da, de ce așa se întâmplă?

[00:59:37] — Marina Morozova

Eu cred că în acest caz Ministerul Muncii și Protecției Sociale trebuie să vină cu un răspuns. Noi am discutat în cadrul comisiei, dar am să las ca Ministerul Muncii și Protecției Sociale să vină cu argumente și ce s-a întâmplat în diferit, pentru că fiecare caz este individual și trebuie analizată situația. Poate s-a făcut o supraplată, da?

Și în cazul în care s-a făcut o supraplată trebuie returnați acești bani, dar trebuie să avem o discuție cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

[01:00:13] — Tarlev

Mulțumesc.

[01:00:17] — Vorbitor neidentificat 1

A doua întrebare? Nu. Domnul Costiuc, vă rog.

[01:00:20] — Costiuc

Da, este. Domnule președinte, mulțumim. Noi o să vă susținem proiectul, o să votăm pentru și încurajăm să aveți grijă în continuare de persoanele, mai ales cu dizabilități, dar vrem să vă întrebăm cum reacționează și cum acționează statul.

Acum recent, la Bălți, câteva zile, am vorbit cu o persoană cu dizabilități cu grad sever, care a primit o amendă de 28000 și a plătit-o așa cu cât primește el. Astăzi în hol aici la Parlament au mai venit oameni cu grad sever de dizabilitate care au amenzi de 42000. Cumva statul pe de o parte îți spune că te ajută și are grijă de tine, dar pe altă parte îți dă cu ciocanul în cap și așa la tragedia pe care o ai.

Chestia asta disproporționată de a amenda oamenii, n-ați gândit poate vreun mecanism să-i scutiți pe ăștia care chiar nu-și pot permite luxul să plătească zeci de mii de lei amenzi, tot la acest proiect? Mulțumim.

[01:01:22] — Marina Morozova

Domnul Costiuc, eu nu am experiența dumneavoastră să mă dau cu părerea în cazul în care nu cunosc foarte multe detalii despre caz și vă recomand și dumneavoastră să nu o faceți, pentru că fiecare caz este individual, fiecare amendă este individuală și nu este cazul să venim la un proiect atât de important pe măsuri de susținere a persoanelor cu dizabilități severe din copilărie, să veniți cu niște informații care nu știu dacă sunt veridice și nu ține de acest proiect de lege.

[01:02:09] — Vorbitor neidentificat 1

Mulțumesc. A doua întrebare.

[01:02:10] — Costiuc

A doua întrebare. Cu regret, sunteți rupți de realitate. Știu că nu vine lumea să plângă că tot voi ați amendat.

Uitați-vă încă o dată, o să vă direcționăm, dacă ne lăsați un contact, vă direcționăm oamenii cu grad sever de dizabilitate, fără mâini din naștere, care au plătit amenzi. Mesajul meu este să fiți mult mai indulgenți cu oamenii care nu-și pot asigura singuri un trai, că ați încercat să... Eu înțeleg toate încercările dumneavoastră.

V-am spus că vă susținem acest proiect. E foarte bine că vă gândiți la oameni, dar să aveți măsuri proporționale de a pedepsi oamenii, chiar dacă au și greșit undeva. Asta era rugămintea noastră.

Mulțumim.

[01:02:51] — Marina Morozova

35 de milioane pentru 2027 sunt îndreptate pentru a susține acest proiect de lege și vreau să rog să-l susțineți. Mulțumesc.

[01:03:04] — Vorbitor neidentificat 1

Mulțumim. Acestea au fost întrebările. Vă rog să luați loc.

Raportul comisiei, domnul Beliî, vă rog.

[01:03:21] — Beliî

Stimate domnule președinte, stimați colegi, Comisia pentru protecție socială, sănătate și familie a examinat proiectul de lege cu numărul 337 din 16 septembrie 2026 pentru modificarea unor acte normative, cumularea pensiei de urmaș cu pensia de dizabilitate de către persoanele cu dizabilități severe din copilărie, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către deputatele în Parlamentul Republicii Moldova, Marina Morozova și Efimia Bandalac. În limitele competențelor comunic următoarele. Potrivit autorilor, proiectul de lege are drept scop consolidarea protecției sociale a persoanelor cu dizabilități severe din copilărie și eliminarea diferenței de tratament dintre beneficiarii aflați în situații comparabile, determinate exclusiv de data decesului întreținătorului.

Potrivit notei de fundamentare, prin Legea numărul 46 din 2025 a fost extins, începând cu 1 aprilie 2025, dreptul la alocația socială pentru pierderea întreținătorului și la pensie de urmaș pentru persoanele cu dizabilități severe din copilărie. În prezent, persoanele din această categorie care beneficiază de alocații sociale de stat în temeiul Legii numărul 499 din 1999 pot cumula alocația pentru dizabilitate cu alocația pentru pierderea întreținătorului. Totodată, persoanele cu dizabilități severe din copilărie care au realizat activitate de muncă și beneficiază de pensie de dizabilitate în temeiul Legii 156 din 1998 sunt obligate, în virtutea articolului 11 din legea respectivă, să opteze pentru una dintre cele două pensii: de dizabilitate sau de urmaș.

De asemenea, dreptul la pensie de urmaș instituit prin Legea numărul 46 din 2025 este condiționat de survenirea decesului întreținătorului după 1 aprilie 2025, fapt care exclude din sfera de protecție persoanele ai căror părinți au decedat anterior acestei date, deși acestea se află într-o situație comparabilă din perspectiva necesității de protecție socială. Autoarele invocă adresările persoanelor din această categorie, precum și angajamentele asumate de stat prin cadrul normativ național și instrumentele internaționale. Proiectul de lege a fost supus avizării Guvernului Republicii Moldova, care a susținut proiectul cu luarea în considerare de către autori a unor sugestii și recomandări formulate în aviz.

În urma examinării proiectului de lege și a dezbaterilor desfășurate în cadrul ședinței, Comisia, cu 9 voturi pentru, propune plenului Parlamentului examinarea și adoptarea proiectului de lege în primă lectură.

[01:05:58] — Vorbitor neidentificat 1

Mulțumim. Întrebări la raport, vă rog. Nu sunt.

Vă rog să luați loc. Avem o luare de cuvânt. Domnul Margarin, vă rog.

[01:06:25] — Margarin

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, astăzi nu vreau să vorbesc doar despre o lege, despre articole, alineate, calcule bugetare. Astăzi vreau să vorbesc despre oameni.

Despre viețile lor, despre suferințele lor, despre dreptul lor la demnitate. Vorbim despre persoanele cu dizabilități din copilărie, iar eu sunt unul din acești oameni. De aceea astăzi nu vorbesc doar în calitate de deputat, ci vorbesc din propria experiență, din ceea ce am trecut, din ceea ce am trăit, din ceea ce am simțit.

Eu am avut șansa pe care, din păcate, mulți copii astăzi nu o au. Am doi părinți care au luptat pentru mine, care au sacrificat enorm: viața lor, sănătatea, timp, bani. Au făcut tot ce le stă în puteri ca eu să pot merge mai departe, să învăț, să mă dezvolt și să am un viitor.

Apoi au urmat ani de studii, ani de perseverență, de luptă cu propriile limite, dar și cu prejudecățile societății. Am reușit să fac studii, să-mi întemeiez o familie, să cresc copii și să construiesc o carieră. Și iată astăzi, stimați colegi, mă aflu aici în fața dumneavoastră, la tribuna Parlamentului Republicii Moldova.

Dar pentru foarte mulți oameni cu dizabilități, realitatea este cu totul alta, din păcate. Pentru ei fiecare zi este o luptă. Pentru lucruri pe care majoritatea din noi le considerăm firești, ei duc o luptă zilnică: să poată ieși din casă, să ajungă la magazin, să ajungă la farmacie, să-și cumpere medicamente, să plătească facturile comunale și să nu depindă în totalitate de mila celor din jur.

Și mai presus de toate, să nu se simtă o povară. Stimați colegi, proiectul pe care îl examinăm astăzi încearcă să elimine o nedreptate. Gândiți-vă la un om cu dizabilitate severă din copilărie, un om care a depins toată viața de sprijinul părinților, la un moment dat își pierde mama sau tata.

Pierde omul care l-a îngrijit, l-a susținut și l-a protejat. Și pe lângă toată această durere, statul îl pune în fața unei alegeri: ori să beneficieze de pensia de dizabilitate, ori cea de urmaș. De ce tocmai cei mai vulnerabili trebuie să aleagă între două forme de susținere și protecție socială?

O asemenea alegere nu ar trebui să existe. Sigur, ni se poate spune că bugetul are limite, că fiecare măsură socială costă. Da, noi înțelegem acest lucru, dar haideți să privim un pic cifrele din acest proiect.

Vorbim despre aproximativ 3 milioane, 35 de milioane de lei pe an pentru 1400 de oameni. Raportată la bugetul, întregul buget al sistemului de pensii, suma este relativ modestă. Dar pentru acești 1400 de oameni ajutorul poate însemna enorm.

Poate însemna medicamente cumpărate la timp, facturi achitate, mai puțină dependență de cei din jur. Partidul Nostru va susține acest proiect de lege. Stimați colegi, Partidul Nostru consideră că sprijinul acordat oamenilor vulnerabili nu trebuie privit doar ca o cheltuială bugetară.

Este o obligație morală a statului, este o investiție în demnitatea umană, dacă doriți. În campaniile electorale, împreună cu colegii, am discutat cu sute de pensionari, persoane cu dizabilități, familiile lor. Am ascultat oameni care au muncit o viață întreagă și care astăzi își numără fiecare leu.

Am întâlnit familii pentru care vizita la farmacie a devenit o povară. Oameni care trebuie să aleagă ce plătesc mai întâi: medicamentele, facturile sau produsele alimentare. Și vreau să vă spun un lucru: este foarte greu să privești în ochi acești oameni și să le explici că statul nu are bani.

Mai ales atunci când instituțiile statului găsesc bani și resurse pentru salarii exagerate și privilegii. Când auzim despre remunerații de milioane de lei anual și despre persoane apropiate puterii care beneficiază de asemenea venituri, avem dreptul să întrebăm: dar care sunt la urma urmei prioritățile acestui stat, oameni buni? Înainte de a asigura așa salarii uriașe și privilegii, statul trebuie să se gândească la oamenii care nu au bani elementari de medicamente.

Demnitatea acestor oameni trebuie să fie o prioritate, nu o problemă lăsată pentru mai târziu. Tocmai de aceea Partidul Nostru a elaborat încă un proiect de lege pe care urmează să-l înregistrăm în Parlament. Acesta va permite persoanelor cu dizabilități să beneficieze de cumularea atât a pensiei de dizabilitate, cât și a pensiei pentru limita de vârstă, după atingerea vârstei de pensionare.

Considerăm că o asemenea măsură este una echitabilă, de echitate, pentru că dizabilitatea nu dispare atunci când omul ajunge la vârsta pensionării. Nevoile sale nu dispar, cheltuielile pentru tratament, medicamente la fel nu dispar, ci dimpotrivă, se majorează. Un om nu trebuie să fie pus să aleagă între sprijinul pentru dizabilitate și drepturile câștigate prin muncă.

Și aici nu vorbim de lux, vorbim despre supraviețuire, despre respect, despre demnitate. Stimați colegi, astăzi avem posibilitatea să facem un lucru bun. Și cred că asemenea subiecte trebuie să ne unească.

Persoanele cu dizabilități nu sunt împărțite după culoarea politică. Nici pensionarii, nici oamenii care au nevoie de ajutor. Suferința nu are partid, iar dreptul la demnitate nu trebuie să depindă de cei care se află la guvernare.

Și vreau să închei cu un gând personal. Eu știu ce înseamnă să trăiești cu o dizabilitate din copilărie. Știu cât de mult contează să ai alături de tine oameni care cred în tine, care te ajută să mergi înainte.

Dar nu fiecare copil se naște într-o familie care are puterea și resursele necesare pentru a duce această luptă. Și vine o zi când nici părinții lor nu mai sunt. Și atunci cine rămâne alături de acești oameni?

Statul, desigur că nu trebuie și nu poate înlocui dragostea unui părinte, dar statul poate să nu îi abandoneze atunci când au cea mai mare nevoie de ajutor. Aceasta este responsabilitatea noastră. cifre din buget se află un om, în spatele fiecărei pensii se află o viață, iar în spatele fiecărei decizii, stimați colegi, pe care o luăm noi aici în Parlament, se află speranța cuiva la o zi de mâine mai bună. Și vă rog să nu uităm acest lucru niciodată, stimați colegi.

Vă mulțumesc.

[01:14:47] — Vorbitor neidentificat 1

Mulțumim. Rog să ne pregătim pentru procedura de vot. Stimați colegi, rog atenție.

Supun votului în prima lectură proiectul 337 din 16.09.2026, proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative. Cumularea pensiei de urmaș cu pensia de dizabilitate de către persoanele cu dizabilități severe din copilărie. Prima lectură, rog inițiem procedura de vot.

Rezultatul, vă rog. Stimați colegi, proiectul 337 din 16.09.2026, proiect de lege pentru modificarea unor acte normative, susținut în prima lectură de 86 de deputați. Vă mulțumesc.

Doamna Iaconi, vă rog.

[01:16:12] — Iaconi

Mulțumesc. Pentru procesul-verbal: Iaconi, pentru.

[01:16:17] — Vorbitor neidentificat 1

87 de voturi pentru prima lectură pentru proiectul 337. Continuăm cu proiectul 372 din 07.10.2026, proiect de lege pentru modificarea unor acte normative. Consolidarea garanțiilor independenței procesuale a procurorului.

Prezintă domnul deputat Chiriac, vă rog.

[01:17:08] — Chiriac

Stimați colegi și colege, deputați și deputate, stimați cetățeni. Prezint atenției dumneavoastră proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, care vine să consolideze garanții a independenței procesuale a procurorului, îndeosebi a procurorilor din cadrul procuraturilor specializate. Acest proiect de lege vine cu modificări la articolul 51 alineatele 3 cu indicele 3, 3 cu indicele 4, Cod procedură penală, astfel încât atunci când procurorul general înaintează anumite indicații pe cauzele care se află în gestiunea procurorilor din procuraturile specializate, precum este Procuratura Anticorupție și PCCOCS, procurorul general, proiectul de lege prevede că procurorul general urmează să solicite opinia procurorului-șef al procuraturilor specializate, iar în cazul în care procurorii care sunt în cadrul procuraturilor specializate gestionează aceste cauze și nu sunt de acord cu indicațiile procurorului general, atât procurorul care are în gestiune cauza, cât și procurorii-șefi ai procuraturilor specializate, proiectul de lege prevede un drept pentru acești subiecți de a contesta indicațiile procurorului general în instanța de judecată și proiectul prevede competentă să examineze astfel de cazuri Curtea de Apel și examinarea urmează a fi într-un termen rezonabil de trei zile de la momentul depunerii.

Se propune modificarea articolului 271 Cod procedură penală și aceste modificări prevăd că la fel în cazul în care pe cazurile ce țin de competența procuraturii specializate, modificarea competenței în cazurile ce țin de competența procuraturii specializate, procurorul general să o poată face după ce solicită părerea procurorilor-șefi și doar în cazurile strict prevăzute în proiectul de lege. Astăzi Codul de procedură penală prevede o posibilitate de examinare a conflictului de competență în cazurile ce țin de procuraturile specializate și, prin acest proiect de lege, se vine cu o detaliere tehnică ca această constatare a conflictului de competență să se facă prin ordonanță motivată a procurorului general și după solicitarea opiniilor procurorilor-șefi ai procuraturilor specializate. Proiectul de lege prevede modificări la articolul 300 alineatul 2 cu indicele 1, în partea ce ține de organul, instanța competentă de a examina astfel de demersuri și, la fel, articolul 2 din proiectul de lege prevede modificări la Legea cu privire la Procuratură, și aceste modificări vizează participarea ministrului justiției la ședințele organului de autoadministrare a procurorilor, astfel încât ministrul justiției nu va participa la examinarea cauzelor disciplinare privind procurorii, ceea ce este și astăzi, dar proiectul de lege mai prevede că ministrul justiției nu va participa nici la adoptarea hotărârilor privind selecția și cariera procurorilor, cu excepția chestiunilor ce țin de procedurile de evaluare externă a procurorilor.

Altfel spus, după aprobarea acestui proiect de lege și după intrarea în vigoare a acestei legi, dacă va fi susținută, ministrul justiției va participa în cadrul ședințelor CSP-ului cu drept de vot doar în cadrul procedurilor de evaluare externă a procurorilor. Proiectul de lege urmează să intre în vigoare la 30 aprilie 2027 în partea ce ține de modificările Codului de procedură penală, cu excepția modificărilor la Legea cu privire la Procuratură, care urmează să intre în vigoare la o lună de la data publicării în Monitorul Oficial. Se oferă un termen suficient ca organul Procuraturii să elaboreze și să adopte actele normative necesare pentru implementarea acestor modificări, actele interne, interdepartamentale, și să își modifice actele normative în conformitate cu prevederile prezentei legi.

Conform notei de fundamentare, proiectul în cauză se înscrie în procesul de aliniere a cadrului normativ național la standardele europene privind independența și responsabilitatea sistemului justiției, asumat de Republica Moldova în contextul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, Capitolul 23, Sistemul judiciar și drepturile fundamentale, criteriul de referință intermediar 23.2 și deficiența critică 23.2.2. Acest proiect de lege urmărește asigurarea autonomiei procurorilor specializați prin revizuirea atribuțiilor procurorului general. În contextul celor expuse, solicit susținerea acestui proiect de lege.

[01:23:39] — Vorbitor neidentificat 1

Mulțumim. Trecem la sesiunea de întrebări. Domnul Stoianoglo, vă rog.

[01:23:43] — Stoianoglo

Vă mulțumesc, domnule președinte. Eu de la începutul ședinței am vrut să propun amânarea proiectului respectiv din cauză că acest proiect de lege nu este pregătit pentru examinare în cadrul Parlamentului. Nu avem niciun aviz din partea instituțiilor statului.

Acest proiect propune, spre exemplu, modificarea atribuțiilor procurorului general, dar avizul din partea Procuraturii Generale nu avem. Nu avem avizul din partea Consiliului Superior al Procurorilor. Nu avem din partea Direcției juridice.

Și proiectul numai ieri a fost înregistrat. Întrebările. Sunt multe momente neclare care trebuie să fie clarificate.

Domnul autor, iată, opinia procurorului-șef este consultativă sau obligatorie pentru procurorul general?

[01:24:47] — Chiriac

Ce ține de avizele despre care spuneți, din momentul înregistrării acestui proiect de lege au fost expediate către instituțiile competente. Din momentul înregistrării proiectului de lege se solicită opinia și a Guvernului, și a instituției interesate, a instituției Procuraturii, astfel încât propun ca între prima și a doua lectură să facem discuții, inclusiv cu participarea mediului academic. Ceea ce ține de întrebarea dumneavoastră în partea opiniilor sau recomandărilor procurorilor-șefi ai procuraturilor specializate, ea nu este obligatorie pentru procurorul general.

Procurorul general este o figură importantă în cadrul procesului penal. Procurorul general solicită opinia procurorilor-șefi ai procuraturii specializate. Această opinie urmează a fi prezentată așa cum este indicat și în nota informativă și urmează a fi detaliat și în cadrul actelor interdepartamentale în formă scrisă.

Ea se va anexa la dosar, dar procurorul general urmează să ia în calcul aceste opinii, dar în continuare rămâne independent în adoptarea deciziilor. Altfel spus, solicită opinia pentru a consulta opiniile conducerii organelor specializate, a procuraturii specializate, dar are dreptul la decizie pentru a adopta o decizie independentă, reieșind din importanța procurorului general în procesul penal.

[01:26:44] — Vorbitor neidentificat 1

A doua întrebare.

[01:26:46] — Stoianoglo

Stimate coleg, cu tot respectul față de dumneavoastră, dar noi inventăm o bicicletă din nou. Haideți să presupunem că mâine, poimâine vor veni niște avize negative din partea și procurorului general, și eu aștept anume așa un aviz, de aceea că propunerile sau modificările care dumneavoastră propuneți încalcă ierarhia procesuală în sistemul organelor de drept, în sistemul procuraturii. Lucrurile astea nu sunt prevăzute în Codul de procedură penală.

Dar și a doua întrebare: contestația cu care vine procurorul ierarhic inferior suspendă transferul dosarului sau anularea actului procurorului?

[01:27:35] — Chiriac

Proiectul de lege nu prevede procedura suspendării acțiunii procesuale prin depunerea acestei contestații în instanța de judecată. De aceea proiectul de lege prevede un termen foarte restrâns. Dacă astăzi procurorul care are în gestiune o cauză penală, un procuror din procuratura specializată, nu este de acord cu indicațiile procurorului-șef al procuraturii specializate, el este în drept să conteste aceste indicații sau acțiuni către procurorul general.

În situația în care aceste indicații vin de la procurorul general, procurorul din procuratura specializată, care este o procuratură importantă, nu are un mecanism de contestare a acestor indicații, dacă nu este de acord cu ele. Noi astăzi venim să consolidăm garanțiile independenței procesuale a procurorilor procuraturilor specializate și oferim o cale de atac pentru procurorii care au în gestiune dosarul pe care s-au dat indicații, pe care s-au anulat actele procesuale, și le oferim procurorilor din procuraturile specializate un drept de a contesta aceste acte procesuale într-o instanță de judecată. Această instanță de judecată este Curtea de Apel.

Proiectul de lege prevede competentă Curtea de Apel din trei considerente. Unu: judecătorii Curții de Apel au trecut procesul de evaluare externă și extraordinară, vettingul. Doi: acestea totuși sunt acte procesuale ale procurorului general și în cazul de față se propune un complet din trei judecători, de o ierarhie un pic mai superioară, și trei: judecătorul de instrucție are un volum foarte mare de muncă.

Noi prevedem un termen foarte restrâns, de doar 3 zile, și în cazul de față se propune a fi competentă să examineze astfel de litigii, ele, de fapt, nu sunt litigii, dar astfel de procese, Curtea de Apel. Este o propunere, dar între prima și a doua lectură haideți s-o discutăm, să vedem propunerile tuturor instituțiilor interesate în acest proces și cu toții împreună să luăm o decizie.

[01:30:17] — Vorbitor neidentificat 1

Mulțumim. În continuare, domnul Chicu.

[01:30:22] — Chicu

Vă mulțumesc. Da, acest proiect a fost înregistrat ieri. Văd că este și publicat pe pagină, spre deosebire de altele înregistrate mai înainte, e semnat de un autor, spre deosebire de altele.

Eu nu mă refer la conținut. Poate ceea ce propuneți dumneavoastră e super util acuma. Vreau să mă refer la procedură.

Stimați colegi, în primul rând din majoritatea parlamentară, dumneavoastră cunoașteți foarte bine că examinarea în prima lectură și votarea înseamnă susținerea unui concept. Noi acuma nu avem avize absolut de la nimeni. Dacă instituțiile vizate vin cu avize negative, contrar conceptului, ce să votăm noi în lectura a doua?

Noi avem multiple cazuri când sunt proiecte înregistrate și în lipsa avizului Guvernului, cel puțin, nu se examinează și asta e cauza, eu știu, respingerii introducerii în ordinea de zi. Domnule autor, care e urgența? Ca să înțelegem, poate într-adevăr ceva arde acolo și acuma trebuie urgent de făcut.

Dar ne-ați spus că legea intră în vigoare o parte în aprilie, o parte peste o lună. De ce trebuie de violat procedura în asemenea mod? Dacă îmi spuneți, explicați ca să înțelegem: care e urgența?

[01:31:41] — Chiriac

Așa cum am comunicat și anterior, acest proiect de lege face parte din acele din cadrul asumărilor pe care le-a efectuat Republica Moldova în contextul de aderare la Uniunea Europeană și acest lucru este în nota informativă. Acest proiect de lege a fost elaborat de către Ministerul Justiției împreună, în colaborare cu Ministerul Justiției și în colaborare cu organul Procuraturii. Eu cred că acest proiect de lege poate fi examinat pentru prima lectură la moment, având în vedere că proiectul de lege nu implică cheltuieli financiare.

Între prima și a doua lectură urmează să așteptăm avizele, pentru că nici Guvernul nu emite un aviz dacă un proiect de lege nu este înregistrat. Eu cred că noi putem astăzi să-l examinăm de principiu și între prima și a doua lectură să-l dezbatem, inclusiv cu instituțiile interesate. Inclusiv se propune a fi expediat și în adresa mediului academic, să ascultăm, să vedem opinia mai multor părți pe acest subiect.

[01:33:20] — Vorbitor neidentificat 1

Mulțumim. A doua întrebare, vă rog.

[01:33:23] — Chicu

Da, stimate coleg deputat, reiterez. Eu nu știu, poate proiectul e foarte important și o să aducă multe, multe avantaje și lucruri utile. Dar dumneavoastră mi-ați răspuns la întrebarea că sunt niște asumări.

Ca jurist, ca fost procuror, spuneți, vă rog, asumările celea au o dată? Noi undeva întârziem și riscăm să ratăm un termen pe care ni l-am asumat? Spuneți-ne asumat răspunsul.

Uitați-vă, avem, de exemplu, un termen către 15 octombrie sau nu știu cât acolo trebuie să aprobăm. Răspundeți concret la întrebare, pentru că, reiterez, prima lectură e despre concept.

[01:34:06] — Chiriac

Domn Chicu, vreau să răspund.

[01:34:07] — Chicu

Da, numai o secundă, vă rog frumos. Prima e despre concept. Asta înseamnă că noi, votând în prima lectură, de fapt, din start ignorăm avizele instituțiilor vizate.

Că pot avea obiecții conceptuale. Pot doar să aibă obiecții conceptuale. În ce situație o să ne pomenim noi ca legislativ?

Faptul că l-ați înregistrat nu înseamnă că el automat a doua zi în ședința în plen. Asta e întrebarea și vă rog să ne explicați de ce e această urgență și care dată e indicată în asumarea Republicii Moldova față de UE, că trebuie să încălcăm în asemenea mod procedura. Vă mulțumesc frumos.

[01:34:47] — Chiriac

Domn Chicu, nu am spus despre o anumită dată. Este un drept al deputatului de a înainta proiecte de lege, de modificări a legislației. De acest drept am uzat atunci când am înregistrat acest proiect de lege.

Proiectul de lege nu implică cheltuieli financiare, din acest considerent el poate fi examinat de principiu astăzi în prima lectură, de solicitat avizele între prima și a doua lectură și de-l dezbătut împreună cu toată lumea.

[01:35:27] — Vorbitor neidentificat 1

Domnul Tarlev, vă rog.

[01:35:29] — Tarlev

Mulțumesc, domnul președinte, domnul raportor. Noi am discutat această inițiativă a dumneavoastră destul de mult și în cadrul ședinței Comisiei juridice, numiri și imunități. Știți că au fost multe întrebări, propuneri.

Opinia mea: această inițiativă merită atenție. Sunt niște lucruri pozitive în ea, nu-i tot negativ. De exemplu, separarea puterii: în cazul dat, ministrul justiției să nu se implice în adoptarea unor decizii ce țin de activitatea Procuraturii Generale, însă mai este necesar de mai adăugat, de mai inclus ceva suplimentar.

Totodată, clar că avem îngrijorări. Mi-ați răspuns, de fapt, la această întrebare, că până și la acest moment nu avem niciun aviz din partea nici a Guvernului, nici a Direcției juridice a Parlamentului și a altor instituții. Puțin e problemă.

Aici s-a menționat și de colegii anteriori că prima lectură, de principiu, puteam s-o susțin. Eu pot să votez, puteam să votez pentru asta, dacă nu prevedea că, dacă noi aprobăm în prima lectură, practic ca concept noi nu mai putem modifica prin amendamente. Eu am propus la comisie, poate totuși amânăm să îmbunătățim această situație sau nu?

Nu este târziu, la urma urmei noi decidem acest lucru. Deși eu, încă o dată repet, o bună parte din argumente de separare a puterii eu sunt gata să susțin, mai ales când e vorba de implicarea Ministerului Justiției în activitatea Procuraturii. Părerea dumneavoastră.

Sau insistați?

[01:37:11] — Chiriac

Domnul Tarlev, solicitarea este de a examina totuși astăzi acest proiect de lege, pentru că acest proiect de lege urmează a fi luat în calcul la criteriile raportului de extindere în procesul nostru de aderare. De asta eu propun să-l examinăm astăzi în prima lectură, după care, între prima și a doua lectură, pentru că avizele instituțiilor nu pot fi emise dacă proiectul de lege nu este înregistrat. A fost înregistrat, a fost expediat către toate instituțiile, inclusiv Guvern, și între prima și a doua lectură așteptăm toate avizele necesare, așa cum ați spus dumneavoastră.

[01:38:00] — Vorbitor neidentificat 1

A doua întrebare, vă rog.

[01:38:01] — Tarlev

Noi vom înainta amendamente, luând în considerație că insistați, dar dacă ar fi propuneri argumentate de schimbare a conceptului, noi cum decidem la acest capitol? Și doi, cred că ar fi necesar de a fi niște discuții suplimentare. Nu-i cazul, eu înțeleg că insistați, nu-i cazul să venim cu alte întrebări, dar aș dori opinia dumneavoastră: în caz de va fi propunere în amendament de schimbare a conceptului, veți susține sau nu?

[01:38:28] — Chiriac

Domn Tarlev, haideți să nu discutăm despre ceva ipotetic. Aș prefera să vorbim conceptual despre ce concept urmează să modificăm. Eu propun ca între prima și a doua lectură să avem atâtea discuții cât sunt necesare, să vedem concret la ce vă referiți dumneavoastră sau alți subiecți și fiecare propunere să o examinăm în detaliu.

[01:38:57] — Vorbitor neidentificat 1

Mulțumesc. Domnul Voicu, vă rog.

[01:39:01] — Voicu

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate coleg, spuneți-mi, vă rog, nu cumva prin prezentul proiect punem într-o poziție vulnerabilă procurorul general? De ce?

Pentru că procurorul general este autoritatea care poate să redistribuie urmărirea penală, însă noul proiect prevede că trebuie să fie coordonat cu procurorii-șefi de transmutare a urmăririi penale. În cazul când aceștia doi nu sunt de acord, iar procurorul general poate să primească această decizie decizie și din diferite motive. Sunt prea multe dosare în executare, nu reușesc un anumit volum de lucru pe urmărirea penală care a fost strămutată, dar poate chiar și sunt interese ascunse și atunci procurorul-șef va putea veni cu justificări, dar în alte cazuri poate și cu acuzații față de procurorul general și după aceasta urmează să desfășurăm o evaluare a procurorului general, așa cum s-a procedat cu, noi deja știm, cu un anumit procuror general.

Dacă nu este obligatorie această decizie comună și procurorul general oricum poate să strămute urmărirea penală, de ce ar trebui totuși să mergem pe această cale?

[01:40:18] — Chiriac

Totuși este o practică la nivel internațional că procuraturile specializate, îndeosebi cele din domeniul combaterii corupției și cele în domeniul combaterii crimei organizate, beneficiază de o independență procesuală mai mare în coraport cu alte procuraturi. În cazul de față, acest proiect de lege vine să consolideze aceste garanții și oferă și instituie o obligație a procurorului general de a solicita opinia. Așa cum am spus anterior, această opinie nu este obligatorie și atunci când legea nu te obligă într-un fel sau altul, dar te obligă să soliciți această opinie, este un lucru normal ca toată lumea când o să examineze un dosar, pentru că dosarul, cele indicate în proiectul de lege vizează procedura la faza de urmărire penală.

Dar un dosar are și alte etape, spre exemplu expedierea în instanța de judecată sau adoptarea unei decizii finale. Respectiv, părțile în proces vor lua cunoștință cu materialele dosarului și vor putea cunoaște care a fost opinia procurorului-șef a procuraturii specializate vizavi de un act procesual emis de procurorul general referitor la o cauză care este în gestiunea organelor procuraturii specializate sau în instanța de judecată, inclusiv instanța de judecată va putea examina în complex această cauză atunci când cauza va ajunge pe masa judecătorului.

[01:42:23] — Vorbitor neidentificat 1

A doua întrebare, vă rog. Atât. Acestea au fost întrebările, vă mulțumesc.

Raportul comisiei, dumneavoastră? O secundă. O clipă, o clipă, totuși este o întrebare.

Domnul Vartanean.

[01:42:35] — Vartanean

Да, спасибо, господин председатель. Господин раппортёр, вы сказали о том, что этот документ должен быть представлен к рапорту де евалуаре Европейского союза, который будет назначен на 28 октября. Вопрос: скажите, пожалуйста, сколько ещё таких документов, которые мы должны сделать, принять в таком формате быстром, и почему вы не сделали этот законопроект неделю назад хотя бы, чтобы к сегодняшнему дню уже иметь рапорт?

Потому что завтра, я так понимаю, у нас будет комиссия, будет госпожа Герасимов, я не знаю, господин Спатарь, господин Бэлуцел должны подтвердить, что этот законопроект точно будет идти в Европейскую комиссию. Я подозреваю, что он пойдёт в Европейскую комиссию без упоминания того, что он в первом чтении, без никаких авизов, с нарушением процедуры. Вопрос: насколько, почему такая ситуация происходит?

Потому что если это такой подход не единичный, то это проблема, если мы будем так с опозданиями, с нарушением процедуры отправлять в Европейскую комиссию такие процедуры. Объясните, почему ждали так долго и довели до того, что теперь не успеваете отправить в комиссию и с полным нарушением процедуры проводите в первом чтении? Спасибо.

[01:43:47] — Chiriac

Eu n-aș fi de acord cu dumneavoastră în partea ce ține de încălcarea procedurilor. Un proiect de lege este înregistrat în Parlament și este obligatoriu avizul Guvernului în partea ce ține dacă el implică cheltuieli financiare suplimentare. În cazul de față, acest proiect de lege vizează modificări la Codul de procedură penală, cheltuieli financiare suplimentare nu sunt prevăzute, respectiv suntem de principiu în drept de a examina acest proiect de lege în prima lectură, dar pentru a lua în calcul și opinia celorlalte instituții, s-a expediat în adresa și a Guvernului, și a Procuraturii Generale, și așa cum am spus, și în adresa mediului academic.

Așteptăm opiniile acestor instituții ca să le luăm în calcul între prima și a doua lectură.

[01:44:56] — Vorbitor neidentificat 1

Mulțumesc. A doua întrebare, vă rog.

[01:44:57] — Vartanean

Da, totuși, ca precizare la prima întrebare: avem alte legi din clusterul 1, din Rule of Law, pe care noi nu am dovedit să transmitem ca pregătite, ca adoptate către această reuniune pe data de 28 octombrie, când o să fie pregătită foaia de parcurs pentru Republica Moldova inclusiv?

[01:45:21] — Chiriac

Din ceea ce cunosc eu, nu. Din ceea ce cunosc eu, nu.

[01:45:27] — Vorbitor neidentificat 1

Mulțumesc. Acestea au fost întrebările. Raportul, vă rog.

[01:45:32] — Chiriac

Raport la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (consolidarea garanțiilor independenței procesuale a procurorului). Comisia juridică, pentru numiri și imunități a examinat în lectura întâi proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative numărul 372 din 2026, prezentat cu titlu de inițiativă legislativă de către deputat în Parlament, și comunică următoarele. Potrivit notei de fundamentare, proiectul de lege se înscrie în procesul de aliniere a cadrului normativ național la standardele europene privind independența și responsabilitatea sistemului justiției, asumat de Republica Moldova în contextul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, capitolul 23, Sistemul judiciar și drepturile fundamentale, criteriul de referință intermediar 23/2, deficiența critică 23/2.2.

Acțiunea convenită în acest cadru urmărește asigurarea autonomiei procurorilor specializați prin revizuirea atribuțiilor Procuraturii Generale, astfel încât să fie evitate indicațiile neîntemeiate adresate procurorilor procuraturilor specializate și imixtiunea nejustificată în deciziile procesuale ale acestora. Astfel, proiectul instituie un cadru echilibrat între independența procesuală a procurorului, autonomia funcțională a procuraturilor specializate și controlul ierarhic și al legalității, indispensabil pentru funcționarea unitară și eficientă a Procuraturii. În ansamblu, modificările propuse în proiectul de lege păstrează independența procesuală și ierarhia procesuală a sistemului Procuraturii, dar reglementează mai clar condițiile de intervenție a Procuraturii, a procurorului general în cauzele procuraturilor specializate, limitând-o la strictul necesar în conformitate cu criteriile legale, transparență și controlul judiciar independent, și consolidează garanțiile statutare ale independenței procurorilor.

Implementarea proiectului de lege nu implică cheltuieli financiare suplimentare de la bugetul de stat. Comisia juridică, pentru numiri și imunități, cu votul majorității membrilor săi, propune plenului Parlamentului spre examinare și adoptare proiectul de lege înregistrat cu numărul 372 în lectura întâi.

[01:47:45] — Vorbitor neidentificat 1

Mulțumesc. Întrebări la raport? Nu sunt.

Vă rog să luați loc. Domnul Chicu, procedură.

[01:47:53] — Chicu

Da, vă mulțumesc. Avem coraport la Comisia integrare europeană, pentru că înțeleg proiectul este promovat de urgență pentru că ține de asumările noastre? Este coraportul?

[01:48:04] — Vorbitor neidentificat 1

Nu este, este numai Comisia juridică. Mulțumesc. Avem două luări de cuvânt.

Domnul Stoianoglo, vă rog.

[01:48:23] — Stoianoglo

Stimați colegi, în acest proiect există o contradicție importantă: protejăm procurorul, dar îi putem lua dosarul. Proiectul introduce garanții suplimentare pentru procurorii din Procuratura Anticorupție și PCCOCS. Procurorul general trebuie să ceară opinia procurorului-șef înaintea anumitor intervenții, iar unele decizii pot fi contestate în Curtea de Apel.

Sunt măsuri care pot proteja independența procurorilor. Dar de ce sunt necesare anume pentru aceste două procuraturi? Să nu uităm istoria lor: au fost create în perioada statului capturat și au fost folosite ca bâtă politică împotriva oamenilor incomozi.

Iar în 2025, în această sală, acest Parlament se discuta chiar comasarea lor. Acum însă le oferim garanții suplimentare față de intervențiile procurorului general. Ce s-a întâmplat?

Ce s-a schimbat? De ce aceste garanții trebuie să fie diferite de cele ale procurorilor din alte procuraturi? Curios, nu?

Autorul proiectului trebuie să explice această diferență. În caz contrar, se creează impresia că sunt lobate interesele anume ale acestor două structuri. Mai este ceva.

Procuratura funcționează pe principiul controlului ierarhic. Procurorul general trebuie să poată interveni atunci când legea o cere. Independența procurorului nu înseamnă că superiorul nu poate interveni.

Înseamnă că nu poate interveni arbitrar. Și această regulă trebuie să fie valabilă pentru toți procurorii. Dar să vedem ce se întâmplă cu dosarele.

Articolul 271 Codul de procedură penală din proiect permite procurorului general și adjuncților să transfere o cauză de competență a procuraturii specializate către alt organ de urmărire penală. Uneori este necesar. Dacă ancheta este blocată, probele sunt administrate necorespunzător sau organul competent nu poate continua, trebuie să existe o soluție.

Dar uitați-vă la motivele propuse: celeritate, echilibrarea volumului de lucru, particularitățile cauzei. Care dosar complicat nu are particularități? Dacă lăsăm norma așa, putem ajunge într-o situație absurdă.

Procurorul general nu intervine asupra procurorului pentru că legea impune garanții, dar intervine asupra dosarului și îl mută. Formal procurorul rămâne independent, dar practic fără dosar. Nu trebuie eliminată competența procurorului general de a transfera o cauză.

Cine a lucrat în sistem știe că există situații în care trebuie să intervină: ancheta stă, probele sunt administrate prost, organul competent nu poate continua. Dar atunci procurorul general trebuie să explice. Nu este suficient să scrii în ordonanță particularitățile cauzei.

Trebuie să arăți care sunt acestea și de ce justifică transferul. A doua problemă. Proiectul spune că transferul poate fi contestat la Curtea de Apel și că cei trei judecători trebuie să decidă în trei zile lucrătoare.

Bine. Dar unde este dosarul în aceste trei zile? Dacă a plecat deja la alt organ, acolo se pot face audieri, ridicări, expertize, alte acte procesuale.

În ziua a treia, Curtea poate spune: transferul a fost ilegal. Și atunci, ce facem cu actele efectuate între timp? Le păstrăm, le anulăm, revenim cu dosarul?

Cine răspunde? Nu spun că toate aceste acte devin automat nule. Spun că legea trebuie să ofere o soluție clară.

Altfel riscăm să avem un control judecătoresc care vine după ce transferul și-a produs efectele. A treia problemă este opinia procurorului-șef al procuraturii specializate. Eu nu i-aș da dreptul de veto.

Procurorul general trebuie să poată decide. Dar dacă procurorul-șef se opune, iar procurorul general merge mai departe, acesta trebuie să explice de ce nu acceptă argumentarea. Mai există un detaliu care spune multe despre cât de pregătită este aplicarea proiectului.

Nota afirmă că nu vor exista cheltuieli suplimentare, dar trimitem o categorie nouă de litigii în Curtea de Apel, în complet de trei judecători cu termen de trei zile lucrătoare, fără să ni se prezinte câte asemenea cauze sunt estimate și ce

[01:53:24] — Vorbitor neidentificat 4

Finalizați, finalizați, vă rog.

[01:53:27] — Stoianoglo

de a vota, avem nevoie de răspunsuri clare: de ce sunt necesare garanții speciale pentru aceste procuraturi, cum păstrăm controlul ierarhic, în ce condiții poate să fie transferat un dosar și ce se întâmplă dacă instanța constată că transferul a fost ilegal. Până la clarificarea acestor probleme, în această formă, eu nu voi vota pentru acest proiect de lege.

[01:53:55] — Vorbitor neidentificat 4

Vă mulțumim. În continuare, domnul Costiuc, vă rog.

[01:54:09] — Costiuc

Domnule Chiriac, era foarte bine dacă începeați cu ultima reformă pe care ați inițiat-o și ați promovat-o insistent, anume dumneavoastră, reforma PACCO. Când erați nemulțumiți ca și guvernare de ce se întâmplă în Procuratura Anticorupție și procuratura specializată PCCOCS și, pentru că erați nemulțumiți, ați hotărât să faceți PACCO, să scăpați de Veronica Dragalin, cu alte cuvinte, și să faceți PACCO, după care au venit doi pumni în cap de la Comisia de la Veneția și PACCO a dispărut. După care acuma auzim un alt scenariu: deja vreți să întăriți procuraturile specializate.

Este extrem de interesant să urmărești traseul evoluțiilor dumneavoastră în reforma justiției și anume a procuraturii. Vorbiți despre independența procuraturii, dar îi permiteți procurorului în continuare să ridice dosarele și după care să se ducă să plângă la Curtea de Apel reformată, trecută prin vetting. Eu pot să vă spun un lucru pe care îl cunosc.

Pentru că ați intervenit cu bocancii, cu buldozerul în Procuratura Generală și ați intrat și l-ați scos pe procurorul general cu cătușele pe mâini, pe cel care tot voi ați făcut concursul și l-ați numit procuror general, după care ați avut un interimar vreo câțiva ani de zile, după care el s-a dus, săracul, chiar procuror general și la un an s-a plictisit să fie procuror general, s-a dus judecător la Curtea Supremă. Omul ăla avea multe informații legate de furtul bancar și, dacă era pe bune procuror independent, nu șef, dar procuror obișnuit, apoi o parte dintre cei care astăzi faceți reforma trebuia să înfundați pușcăriile, pentru că majoritatea sunteți implicați în garanții financiare, bancare, prieteni cu Șor, pe care îl invocați de fiecare dată. Dar sigur că o să ajungem și la dosarele acelea.

Al doilea lucru, eu cunosc hoți, hoți, încă o dată repet, prieteni cu actualii deputați, care au furat 700 de milioane de lei dintr-o carieră de aici de sub Chișinău, Micăuți. Nu o spun eu, o spune un act oficial al statului. Dosarul este finalizat, rechizitoriul semnat, și șeful i-a luat dosarul și l-a pus pe o poliță într-un sertar și așteaptă decizii politice.

Eu vreau să vă întreb câte dosare de acestea sunt pe diferiți așa-numiți politicieni pe care voi îi țineți de urechi cu reforma voastră? Multe. Acum de procedură.

Ați inițiat un proiect pe data de 7 octombrie, ca lumea să înțeleagă cum funcționează Parlamentul și transparența europeană. Asta ieri. Ieri vine proiectul și îmi pare rău să o spun, dar când ăștia pregătesc vreo spețoperație, că sunt șmecherii aicea în mâna dreaptă care nu vor să figureze, îl bagă pe domnul Chiriac, nu știu de ce.

Că la noi e banc deja: dacă vine Chiriac, gata, asta e o spețoperație care o să se termine iară cu PACCO. N-are niciun aviz. Unde-i Procuratura Generală, de ce nu s-a pronunțat?

De ce nu s-a pronunțat Serviciul de Informații și Securitate? De ce nu s-au pronunțat alte instituții care sunt vizate în această reformă? De ce n-ați consultat partenerii de dezvoltare?

Pentru că iară faceți reforme de dragul reformelor ca să umpleți subiectul că, iată, vreți independență. Dacă dumneavoastră în acești ani ați fi venit cu un proiect pe model francez, de exemplu, ca fiecare procuror, nu contează că e de la procuratură specializată, că e de la Procuratura Anticorupție, era procuror general în sine, așa ca la francezi. Nimeni nu are dreptul să ia dosarul pentru că așa vrea mușchiul lui, nimeni nu poate interveni pe dosarul procurorului, eu atunci aveam să cred că procurorii, și nu contează că-s din raioane sau îs din procuraturi specializate, sunt independenți și munca lor dă rezultate.

Ce s-a întâmplat în acești cinci ani? Unde-i independența Procuraturii Generale? În borcanul de 3 kg plin cu bani găsit în beci?

De ce nu a venit procurorul general de zeci de ori, pentru că avem situații sute, să ceară ridicarea imunității? De ce nu a venit? Și nu doar pe opoziție, dar pe cei care administrează miliarde astăzi, miliarde, și care se duc ca-n nisip.

Iacă atunci eu aveam să înțeleg că există loc pentru a fi votate modificări pentru întărirea independenței procurorilor. Atâta timp cât numai umblați și umblați la aceste mecanisme sofisticate pentru a vă proteja, și dacă nu vă place procurorul general întăriți procuraturile specializate, și dacă nu vă plac procuraturile specializate iară le adunați și încălcați toate procedurile legale, ăsta e exemplu de transparență europeană. Eu vreau să văd ce o să ne spună iarăși Comisia de la Veneția, pentru că data trecută au fost foarte bravi: au venit, au ascultat și au intervenit.

Numai că mie mi-e rușine de rușinea dumneavoastră că faceți modificări de dragul modificărilor, pe urmă vă e rușine să recunoașteți că nu a trebuit să faceți lucrurile astea. Recomandarea mea: aduceți-o înapoi pe doamna Veronica Dragalin, că aceea măcar cât de cât dar se apucase de niște dosare cu Leova-Bumbăta, cu alte dosare, că ăștia care i-ați pus acuma – zero. Noi nu o să vă susținem proiectele astea pentru că nu ne-ați convins că vreți procuratură independentă.

Dar toate manevrele astea... O să vină momentul când o parte dintre cei care astăzi dau indicații, și am văzut în proiectul de lege indicații, indicații, indicațiile procurorului-șef care pot fi contestate. Indicațiile, cât n-ar fi de straniu, sunt ilegale.

Vă permiteți că aveți majoritate. O să se termine și majoritatea și atunci o să vorbim despre independența procuraturii. Mulțumesc.

[01:59:39] — Vorbitor neidentificat 1

Domnul Chiriac.

[01:59:46] — Chiriac

Pentru că am fost vizat, aș vrea să-i dau o replică colegului. Probabil că a fost dus în eroare la restaurantul Tbilisi vizavi de cele spuse anterior, care nu corespund adevărului, și o procuratură independentă este atunci când îi atrage la răspundere, când aplică legea egal pentru toți și îi atrage la răspundere și pe cei care au furat terenuri din avutul statului. Vă mulțumesc.

[02:00:20] — Vorbitor neidentificat 1

Mulțumesc. Colegi, rog să reveniți la locurile dumneavoastră. Rog atenție.

Supun votului proiectul 372 din 07.10.2026, proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative privind consolidarea garanțiilor independenței procesuale a procurorilor. Prima lectură, rog inițiem procedura de vot. Rezultatul, vă rog.

Stimați colegi, proiectul 372 din 07.10.2026, proiect de lege pentru modificarea unor acte normative, susținut în prima lectură de 53 de deputați. Vă mulțumesc. În continuare, proiectul 361 din 30.09.2026, proiectul de lege cu privire la asistența reciprocă în materie de recuperare a creanțelor legate de taxe, impozite, drepturi și alte măsuri.

Prezintă doamna Corina Alexa, secretara de stat, Ministerul Finanțelor. Vă rog. Lăsați că arată bine.

Dar haideți o clipă, vă rog, la microfon, să fie pentru stenogramă.

[02:02:06] — Voicu

Pentru stenogramă, proiectul 3... 372 am votat împotrivă.

[02:02:17] — Vorbitor neidentificat 1

Domnul Voicu a votat împotrivă. 52 de voturi, da? Mulțumesc. Vă rog, doamna secretară, scuzați, vă rog.

[02:02:26] — Corina Alexa

Mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua, stimat plen. Prezint atenției dumneavoastră proiectul de lege cu privire la asistența reciprocă în materie de recuperare a creanțelor legate de impozite, taxe și alte drepturi.

Prezentul proiect de lege asigură transpunerea cadrului reglementat de acquis-ul comunitar și urmează să identifice mecanisme, proceduri, pachet de documente, termene și condiții atunci când există pârghii suplimentare și instrumente necesare de a se interveni pentru a asigura recuperarea unei datorii sub formă de impozite și taxe într-o altă țară, dacă la momentul când se face o solicitare către țara terță, toate pârghiile de percepere și de colectare a impozitelor în țara unde a apărut această obligație fiscală au fost epuizate. Proiectul de lege urmează să reglementeze procedura între statele membre, fapt pentru care până la data intrării în vigoare, respectiv data aderării, Guvernul, prin intermediul Serviciului Fiscal de Stat, urmează să identifice un dezvoltator al sistemului informațional ca să putem face acest proces rapid, schimbul de informații să se întâmple pe platforme electronice și intervențiile pe acest aspect, partea ce ține de cooperare, să se facă în mod automatizat. Prezentul proiect de lege urmărește ca interacțiunea dintre autoritățile fiscale să fie făcută fie separat de către autoritatea fiscală a țării care este desemnată să intervină, sau în colaborare cu reprezentanții țării care înaintează o astfel de cerere.

Proiectul urmează să simplifice procedura de interacțiune dintre autoritățile fiscale, să identifice mai multe instrumente și mai mare libertate în partea ce ține de schimbul de informații și procedura rapidă de recuperare atunci când este finalizată procedura de executare silită a unei obligații fiscale. Dacă aveți întrebări, vă stau la dispoziție. Mulțumesc.

[02:04:39] — Vorbitor neidentificat 1

Și noi vă mulțumim. Stimați colegi, întrebări? Nu sunt.

Vă rog să luați loc.

[02:04:45] — Corina Alexa

Mulțumesc.

[02:04:46] — Vorbitor neidentificat 1

Raportul comisiei, domnul Spătaru, Comisia pentru economie, buget și finanțe, vă rog.

[02:05:01] — Marcel Spatari

Onorat plen, prezint atenției dumneavoastră raportul asupra proiectului de lege cu privire la asistența reciprocă în materie de recuperare a creanțelor legate de taxe, impozite, drepturi și alte măsuri. Comisia susține conceptual proiectul de lege, iar pentru lectura a doua va îmbunătăți proiectul în baza propunerilor și obiecțiilor înaintate din partea comisiilor, a deputaților, a Direcției generale juridice. Cu șase voturi pentru, patru voturi abțineri, Comisia propune Parlamentului proiectul de lege spre adoptare în prima lectură.

Mulțumesc.

[02:05:30] — Vorbitor neidentificat 1

Mulțumim. Întrebări la raport, vă rog. Nu sunt.

Vă rog să luați loc. Coraport, domnul Băluțel, Comisia pentru integrare europeană.

[02:05:40] — Băluțel

Domnule președinte, stimat plen, Comisia pentru integrare europeană, în conformitate cu funcțiile și atribuțiile sale, în temeiul articolului 27, a examinat proiectul de lege numărul 361 din 30.09.2026. Proiectul de lege a fost elaborat de Ministerul Finanțelor, este marcat cu sigla UE, presupune transpunerea primară în legislația națională a Directivei UE 2010/24 a Consiliului din 16 martie 2010 privind asistența reciprocă în materie de recuperare a creanțelor legate de impozite, taxe și alte măsuri. Proiectul se circumscrie clusterului 3, competitivitate și creștere incluzivă, capitolul 16, fiscalitate, din Programul național de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Comisia reține faptul că proiectul a fost consultat cu Comisia Europeană. În temeiul celor menționate, Comisia pentru integrare europeană, cu votul unanim al membrilor prezenți, 10 voturi pentru, se pronunță pentru examinarea și adoptarea proiectului de lege în prima lectură în cadrul ședinței plenare a Parlamentului.

[02:06:33] — Vorbitor neidentificat 1

Mulțumim. Întrebări? Nu sunt.

Vă rog să luați loc. Rog să ne pregătim pentru procedura de vot. Stimați colegi, rog atenție.

Supun votului în prima lectură proiectul 361 din 30.09.2026, proiectul de lege cu privire la asistența reciprocă în materie de recuperare a creanțelor legate de taxe, impozite, drepturi și alte măsuri. Prima lectură, rog inițiem procedura de vot. Rezultatul, vă rog.

Colegi, proiectul 361 din 30.09.2026, proiect de lege cu privire la asistența reciprocă în materie de recuperare a creanțelor legate de taxe, impozite, drepturi și alte măsuri, susținut în prima lectură de 66 de deputați. Vă mulțumesc. Colegi, continuăm cu proiectul 342 din 16.09.2026, proiectul de lege privind modificarea unor acte normative în domeniul consumului tutunului... controlului tutunului, pardon.

Cineva s-a simțit vizat. Lectura a doua, raportul comisiei, domnul Beliî, vă rog.

[02:08:27] — Beliî

Stimate domnule președinte, stimați colegi, Comisia pentru protecție socială, sănătate și familie a examinat în lectura a doua proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, inițiativa legislativă a Guvernului referitoare la modificările privind domeniul controlului tutunului. Scopul proiectului de lege este protejarea sănătății populației de consecințele consumului produselor din tutun și ale produselor conexe, precum și de expunerea la fumul de tutun. Proiectul a fost examinat de către plenul Parlamentului în prima lectură la 24 septembrie 2026.

În comisie au venit avizele comisiilor parlamentare și avizul Direcției generale juridice. Totodată, amendamentul subsemnatului s-a referit la ajustarea Codului contravențional și Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului la Legea numărul 278 privind controlul tutunului, republicată la 30 iulie 2026, prin care a fost modificată numerotarea articolelor. În baza propunerilor și amendamentelor a fost întocmită sinteza lor, care este parte componentă a acestui raport.

Proiectul a fost redactat și se propune, cu votul unanim al membrilor comisiei, prezentarea pentru votare în lectura a doua.

[02:09:57] — Vorbitor neidentificat 1

Mulțumim. Întrebări, stimați colegi? Nu sunt, vă rog să luați loc.

Rog să ne pregătim pentru procedura de vot. Stimați colegi, supun votului în lectura a doua proiectul 342 din 16.09.2026, proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative în domeniul controlului tutunului. Lectura a doua, rog inițiem procedura de vot.

Rezultatul, vă rog. Stimați colegi, proiectul 342 din 16.09.2026, proiect de lege pentru modificarea unor acte normative, susținut în lectura a doua de 70 de deputați. Vă mulțumesc.

Continuăm cu proiectul 303 din 12.08.2026, proiectul de lege privind depozitarii centrali de instrumente financiare. Suntem la lectura a doua, raportul comisiei, domnul Spatari.

[02:11:21] — Marcel Spatari

Stimați colegi, prezint atenției dumneavoastră raportul la proiectul de lege privind depozitarii centrali de instrumente financiare, numărul 303, lectura a doua. Comisia pentru economie, buget și finanțe a examinat proiectul de lege înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către Guvern și comunică următoarele. Pentru lectura a doua, proiectul a fost examinat în contextul avizului Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului și a Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.

Nu au parvenit amendamente din partea deputaților. În urma dezbaterii proiectului de lege, Comisia pentru economie, buget și finanțe, cu votul majorității membrilor, 7 voturi pentru, 3 abținere, susține proiectul și-l propune spre adoptare în lectura a doua. Mulțumesc.

[02:12:03] — Vorbitor neidentificat 1

Mulțumesc. Întrebări, stimați colegi? Nu sunt, vă rog să luați loc.

Rog să ne pregătim pentru procedura de vot. Supun votului în lectura a doua proiectul 303 din 12.08.2026, proiectul de lege privind depozitarii centrali de instrumente financiare. Rog inițiem procedura de vot.

Rezultatul, vă rog. Stimați colegi, proiectul 303 din 12.08.2026, susținut în lectura a doua de 63 de deputați. Vă mulțumesc.

Continuăm cu proiectul 327 din 09.09.2026, proiectul de lege privind reorganizarea Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”. Suntem la lectura a doua, raportul comisiei, domnul Spatari, vă rog.

[02:13:22] — Marcel Spatari

Stimați colegi, prezint atenției dumneavoastră raportul asupra proiectului de lege privind reorganizarea Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, numărul 327. Comisia a examinat acest proiect pentru lectura a doua în contextul avizului Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului. Rezultatele examinării sunt expuse în sinteză, anexă la acest raport.

De la deputați amendamente nu au parvenit. În contextul celor menționate, comisia, cu votul majorității membrilor săi, 6 voturi pentru, 4 voturi abținere, propune plenului adoptarea acestui proiect în a doua lectură.

[02:13:57] — Vorbitor neidentificat 1

Mulțumim. Întrebări la raport, vă rog? Nu sunt, vă rog să luați loc.

Rog să ne pregătim pentru procedura de vot. Supun votului în lectura a doua proiectul 327 din 09.09.2026, proiectul de lege privind reorganizarea Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”. Lectura a doua, rog inițiem procedura de vot.

Rezultatul, vă rog. Stimați colegi, proiectul 327 din 09.09.2026, susținut în lectura a doua de 54 de deputați. Vă mulțumesc.

În continuare, proiectul 301 din 12.08.2026, proiectul de lege pentru modificarea Legii 182 din 2010 cu privire la parcurile industriale. Lectura a doua, raportul comisiei, domnul Spatari.

[02:15:20] — Marcel Spatari

Onorat plen, prezint atenției dumneavoastră raportul la proiectul de lege pentru modificarea Legii 182 din 2010 cu privire la parcurile industriale. Pentru lectura a doua, Comisia pentru economie, buget și finanțe a examinat proiectul în contextul propunerilor înaintate la proiectul de lege prin amendamentele deputatului Marcel Spatari și deputatului Radu Marian și propunerilor expuse în avizul Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului. Rezultatul examinării este reflectat în tabela de sinteză, parte integrantă a raportului.

Ca urmare a examinării, comisia, cu 6 voturi pentru și 4 voturi abținere, propune examinarea și adoptarea proiectului în lectura a doua.

[02:16:00] — Vorbitor neidentificat 1

Întrebări, stimați colegi, la raport? Nu sunt. Vă rog să luați loc.

Rog să ne pregătim pentru procedura de vot. Supun votului în lectura a doua proiectul 301 din 12.08.2026, proiectul de lege pentru modificarea Legii 182 din 2010 cu privire la parcurile industriale. Lectura a doua, rog inițiem procedura de vot.

Îl invităm pe domnul Ichim să se alăture echipei. Mulțumesc. Rezultatul, vă rog.

Stimați colegi, proiectul 301 din 12.08.2026, proiect de lege pentru modificarea Legii 182 din 2010 cu privire la parcurile industriale, susținut în lectura a doua de 59 de deputați. Vă mulțumesc. Proiectul următor, 176 din 28.05.2026, proiectul de lege pentru modificarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic numărul 55 din 2024.

Lectura a doua, raportul comisiei, domnul Lazarenco, vă rog.

[02:17:46] — Lazarenco

Mulțumesc, domnule președinte. Comisia pentru mediu, climă și tranziție verde, reieșind din atribuțiile și competențele sale funcționale, a analizat proiectul cu titlu de inițiativă legislativă de către doamna Veronica Briceag, deputată în Parlamentul Republicii Moldova, și comunică următoarele. Proiectul de act normativ a fost examinat și aprobat în prima lectură în ședința plenară a Parlamentului din 28 iulie 2026.

Acesta are drept scop ajustarea și perfecționarea cadrului normativ aplicabil gestionării resurselor cinegetice, eficientizarea mecanismului de combatere a braconajului, modernizarea și digitalizarea procedurilor administrative legate de calitatea de vânător, precum și adecvarea intervențiilor legale în cazul pagubelor generate de fauna sălbatică sau a riscurilor epidemiologice. La etapa de pregătire a proiectului de act normativ pentru dezbaterea în lectura a doua a fost recepționat un amendament. Decizia argumentată a comisiei permanente asupra tuturor opiniilor, obiecțiilor, propunerilor și amendamentelor recepționate se regăsește în tabelul de sinteză și, respectiv, în proiectul de lege redactat conform tehnicii legislative și rigorilor de redacție.

În temeiul celor expuse, Comisia mediu, climă și tranziție verde, cu majoritatea voturilor membrilor săi, 6 pentru și o abținere, susține proiectul de lege numărul 176 din 28 mai 2026 și-l propune plenului Parlamentului spre examinare și adoptare în lectura a doua.

[02:18:55] — Vorbitor neidentificat 1

Mulțumesc. Domnul Novac, amendament. Nu are vot.

Întrebări la raport?

[02:19:02] — Novac (1)

Da, la raport.

[02:19:03] — Vorbitor neidentificat 1

Vă rog.

[02:19:05] — Novac (1)

Domnule raportor, când am dezbătut în lectura întâi proiectul de lege înaintat de deputata Briceag, dumneaei public a promis că o să avem niște consultări publice pe bune cu toți cei implicați. Bunăoară, Societatea Vânătorilor și Pescarilor a trimis mai multor deputați opinia, apropo, ei sunt gestionarii a 80% din fondurile cinegetice, dar și ceilalți trebuiau să fie invitați. Doamna Briceag atunci mi-a promis public că o să ne invite, dar s-a limitat așa să facă o dezbatere pe ascuns, exact cum a făcut-o și Comisia Mediu.

Și atunci când în raport dumneavoastră ați indicat că a fost doar un amendament, iar în sinteza amendamentelor este indicat argument serios tare că viziunea Societății Vânătorilor și Pescarilor nu a fost acceptată de atâta că nu a avut cine înainta amendamente. Și vă spun de ce nu a avut cine înainta amendamente, de atâta că s-a ținut tot tăinuit și în secret toată chestia asta. Pe domnul președinte al comisiei l-am rugat de 5 ori să ne anunțe când o să fie asta, pentru că nu toți ședem numai pe site-ul Parlamentului și consultăm anunțurile.

Eu am vrut să vă întreb, din propunerile Societății Vânătorilor și Pescarilor din Republica Moldova, dar și din propunerile care au fost la dezbatere în prima lectură, câte s-au luat în considerație? Pentru că acolo a fost opinia că vreți să transformați în business acest domeniu, crescând carnetul de la 10 RON costul unui carnet la 660 RON. Și încă în nota de fundamentare era că preconizați să strângeți vreo 9 milioane de RON.

Ăștia-s vreo 9 milioane de RON din nimic, transformați Agenția de Mediu în tipografie. Eu înțeleg că poate trebuiesc bani acolo, dar trebuie să fie și un feedback, să fie întors ceva înapoi. Vă mulțumesc.

[02:21:00] — Lazarenco

Domnul deputat, chiar dacă nu este întrebarea la raport, o să încerc să vă răspund la această întrebare. Noi am organizat consultări și pe platforma comisiei și pe platforma de deputat, cel care a inițiat, doamna Briceag. La început, când s-a pornit ideea de a veni cu această inițiativă legislativă, noi am luat cont de mai multe propuneri de la Asociația Vânătorilor și cred că dumneavoastră, care cumva înțeleg că vă pricepeți în acest domeniu mai bine, ați putea iniția dumneavoastră o inițiativă legislativă ca deputat și noi ca comisie o să fim gata să ascultăm ceea ce propuneți, inclusiv ministerul.

Noi acum suntem într-o reformă a sistemului cinegetic, sper că o susțineți. Avem deja din fondurile cinegetice încasări la buget undeva de 22 de milioane de RON. Ceea ce spuneți dumneavoastră despre carnetul de membru de vânător este 600 de RON, dacă nu mă greșesc, pe timp de 5 ani, nu cred că este o taxă exagerată.

Cam asta. Dacă ați vrea să vină cu completări doamna deputat Briceag, care este inițiatorul acestui proiect de lege.

[02:22:13] — Vorbitor neidentificat 1

Doamna Briceag, vă rog.

[02:22:15] — Briceag

Colegi, haideți să nu facem din asta show-uri. Vă aduc la cunoștință că au fost 3 consultări publice: una până la înregistrarea proiectului de lege, una pe comisii și una autor. Dintre consultarea pe comisie până la consultarea care am făcut-o eu ca drept de autor au fost 3 luni de zile.

În aceste 3 luni de zile nicio propunere nu a venit, niciun amendament, nici propuneri, domnule deputat. Până atunci au venit propunerile astea a dumneavoastră, până la înregistrarea proiectului. Noi le-am analizat, le-am trimis împreună, față în față cu membrul asociației, am discutat pe fiecare din ele și vreau să vă spun că unele din ele se regăsesc în amendamentul pe care eu l-am înregistrat.

Articolul 14 propus de asociație se regăsește în amendamentul care eu l-am înregistrat, unde venim nu doar cu acei mistreți care erau în Legea 55, dar cu șacal și cu vulpe. La perioada de vânătoare, iarăși în amendamentul respectiv, care este înregistrat de mine, există propunerile asociației. Care au avut temei legal au fost înregistrate și se regăsesc în amendament.

Este tot ok. Altele se regăsesc în amendamentul domnului înregistrat astăzi, care nu este pe platformă. Și eu am analizat acel amendament de astăzi înregistrat și toate propunerile au fost de noi analizate și de instituția respectivă, Ministerul Mediului.

Și există inclusiv și în sinteză și nu doar, au primit răspunsuri. Absolut toate au fost. Dar dacă dumneavoastră considerați că este corect ca noi să extindem termenul de vânătoare, care astăzi ne permite legea 2 zile în săptămână, la decizia fondului cinegetic, adică 7 zile în săptămână sau 5 sau 4, nu cred că ar fi corect acest lucru sau dumneavoastră considerați că e ok să vânăm 7 zile din 7?

Astăzi se permite 2 zile. Propunerea dumneavoastră este să extindem la discreția vânătorului. Mă iertați.

[02:24:24] — Lazarenco

Mulțumesc.

[02:24:28] — Vorbitor neidentificat 1

Colegi, vă rog frumos, haideți la raport, la raport ne referim. Domnul Costiuc.

[02:24:40] — Lazarenco

Domnul Novac.

[02:24:41] — Costiuc

Domnul raportor, noi o să confirm cele spuse de domnul Novac încă o dată, exact pentru a rămâne în stenogramă. Am așteptat ca această discuție să fie pe platformă parlamentară cu participarea celor interesați, ca în rezultatul discuțiilor să putem veni cu amendamente, să nu ne grăbim să le înregistrăm înainte de a discuta cu Societatea Vânătorilor și Pescarilor, cu cei care sunt vânători, eu nu sunt vânător. De asta eu astăzi, după ce am văzut ieri că este pe ordinea de zi proiectul 176, am înregistrat proiectul, amendamentul, și era bine să-l discutăm.

Eu nu știu care o să fie din punct de vedere tehnic sau juridic, o să accepte să discutăm amendamentul, să fie pus la vot, dar sunt câteva lucruri esențiale care trebuie discutate. Vă spun unul pe care vreau s-o întreb pe doamna Briceag: termenul indicat pentru vânătoare pentru diferite specii, 15 august – 15 ianuarie. Propunerea noastră a fost că este prea devreme 15 august, oricum nu iese nimeni la vânătoare pentru că păsările sunt prea tinere, încă nu sunt de vânat, să fie termenul 15 octombrie – 15 februarie.

Erau niște chestii care merită discutate, tehnice, legat de carnet, legat de drepturile celor care administrează aceste fonduri cinegetice, pentru că dacă omul care administrează fondul cinegetic depistează un braconier, ăsta nu are dreptul nici să-l rețină, nici să-l verifice, nici să-i ia vânatul. Trebuie să vină inspectorul, trebuie să vină poliția. Cine îl oprește până pleacă?

Ori trebuie să scoți telefonul și să filmezi. Erau niște chestii care meritau discutate. Eu încă o dată confirm cele spuse de domnul Novac.

De asta am propus la începutul ședinței să nu ne grăbim. Nimeni nu vrea să obstrucționeze sau să blocheze acest proiect de lege, dar vrem să fie consultat și votată o lege care urmează să fie implementată și să dea rezultate următoarele zeci de ani. Mulțumesc.

[02:26:37] — Lazarenco

Domnule deputat, proiectul dat a fost votat în primă lectură pe 26 iulie, respectiv ați avut suficient timp ca să înregistrați amendamentele. După procedură n-avem dreptul să punem la vot acest amendament, dar iarăși vreau să vă sugerez să veniți cu o inițiativă legislativă, dacă totuși văd că vă pricepeți și în acest domeniu, și conform procedurii o să primiți aviz de la Ministerul Mediului, o să-l dezbatem în comisie și vedem dacă va trece în Parlament.

[02:27:04] — Vorbitor neidentificat 1

Vă mulțumesc. Vă rog să luați loc. Vă rog să ne pregătim pentru procedura de vot.

Stimați colegi, rog atenție. Supun votului proiectul 176 din 28.05.2026, proiectul de lege pentru modificarea Legii vânătorilor și a protecției fondului cinegetic numărul 55 din 2024. Lectura a doua.

Rog inițiem procedura de vot. Rezultatul, vă rog. Stimați colegi, proiectul 176 din 28.05.2026 susținut în lectura a doua de 53 de deputați.

Vă mulțumesc. Colegi, acestea au fost subiectele pe ordinea de zi. Vă mulțumesc.

Declar ședința închisă.