Bună ziua! Mă bucur că ne sunteți alături. Vă mulțumim că ne rămâneți, ne rămâneți alături de noi pe parcursul acestui Forum de Securitate din Republica Moldova, iar acum am pregătit o sesiune destul de interesantă despre consolidarea cooperării în domeniul apărării pentru un flanc estic mai rezilient.
Și e plăcerea mea și onoarea mea să vă prezint moderatorul acestei sesiuni, precum și partenerul cu care organizăm această sesiune, domnul George Scutaru, CEO, director executiv al New Strategy Center România. George Scutaru.
George Scutaru: Mulțumesc. E o mare plăcere să vă fiu alături astăzi aici la cea de-a treia ediție a Moldova Security Forum. Este impresionant felul în care s-a dezvoltat și a crescut acest eveniment pe parcursul ultimilor ani, iar acest forum este important nu doar pentru Republica Moldova, dar și pentru întreaga regiune. Este important.
Și îi voi îi voi prezenta pe distinșii noștri oaspeți. Îl voi invita pe această scenă pe ministrul Apărării al Republicii Moldova, Anatolie Nosatîi. Vă invităm pe scenă, excelență.
Și deoarece este imposibil să discutăm despre securitate pe flancul estic și în regiunea Mării Negre fără ministrul Apărării din România, ministrul Apărării Naționale a României, Radu Miruță.
Iar vorbind despre flancul estic, vorbim în acest context și despre NATO și noi cu toții ne gândim la Statele Unite, iar acum îl avem pe unul dintre cei mai buni experți în domeniul apărării și securității SUA, Ian Brzezinski.
Atlantic Council, pentru prima dată în Republica Moldova, și a jucat un rol important în extinderea NATO de acum 20 de ani.
La fel, avem aici pe Frederick Wesslau, cercetător principal în domeniul politicilor Consiliului European pentru Relații Externe. Frederick, vă rugăm frumos să veniți alături de noi pe scenă.
Foarte curând, în două-trei minute, și Oana Popescu-Zamfir ni se va alătura. O voi prezenta atunci când va veni și dumneaei. Eu vă mulțumesc foarte mult pentru această ocazie de a discuta despre cooperarea pentru apărare pe flancul estic. Practic, vorbind, avem nu un flanc, ci un front realmente.
Vreau de asemenea să scot în evidență și contextul într-o oarecare măsură, deoarece nu suntem departe de Marea Neagră. Marea Neagră este un teren de luptă, cu foarte multe incidente.
Din partea Rusiei, acum trei zile, au fost atacate două nave și cu o zi înainte o altă navă pe partea României. Și, practic, în fiecare zi, Rusia ne testează limitele, ne încearcă limitele și avem și multe incidente care au fost înregistrate în Republica Moldova cu drone. Drone rusești la PTF-uri și la cele dintre Republica Moldova și Ucraina, încercând să sufoce economic Ucraina și încercând să întrerupă transportul culturilor cerealiere.
De asemenea, războiul cognitiv este unul foarte dur împotriva noastră, împotriva României, a Moldovei, pe flancul estic, deoarece rușii încearcă să submineze credibilitatea instituțiilor și să afecteze tot sprijinul îndreptat către Ucraina.
Prima mea întrebare pentru dumneavoastră și ceea ce aș vrea, domnilor miniștri, voi începe cu domnul ministru Nosatîi, ulterior vă voi întreba despre care este starea actuală în materie de cooperare pe flancul estic. De la Chișinău, cum se vede această cooperare? De asemenea, vă întreb, vorbind despre starea actuală a mediului de securitate în regiunea Mării Negre. Vă rog, aveți cuvântul, poftim.
Anatolii Nosatîi: Mulțumesc. Însă înainte să răspund la această întrebare deloc ușoară, una complicată, așa cum ne suntem obișnuiți că ne adresează asemenea întrebări domnul George, e o plăcere totuși să mă aflu aici. Vreau să zic că, fiind printre organizatorii acestui forum, este un privilegiu pentru mine să pot participa la cea de-a treia ediție a acestui forum.
Astfel că am apreciere și recunoștință pentru un nivel tot mai mare de interes și participare al celor care sunt aici astăzi și sunt recunoscător pentru posibilitatea de a discuta despre mediul securității. Și, ce e mai important, putem să discutăm despre cum putem aborda provocările, cu identificarea soluțiilor care ne pot fi utile nouă și utile regiunii. Revenind însă la evaluare, la evaluarea situației complicate și a regiunii Mării Negre extinse, așa cum o descriem acum, pentru că Republica Moldova nu are acces la mare, deși nu suntem atât de departe de ea, de aceea suntem, facem parte din această regiune a Mării Negre.
Cu siguranță că situația actuală este formată, este sub influența diferitelor modificări, schimbări semnificative după ce Federația Rusă a anexat ilegal teritoriale ale Ucrainei, începând cu peninsula Crimeea. Iar atunci au început tensiuni, cu mult timp în urmă, însă în ultimii cinci ani, cu un război la ușile noastre, vedem consecințe care afectează toată regiunea, iar consecințele respective merg chiar și dincolo și mai departe, dacă vorbim de energie, de economie și de alte chestiuni, alte chestiuni care ne pun la un loc în diverse situații.
Securitatea pe flancul estic aș descrie-o ca una indivizibilă. Războiul rus a schimbat mediul de securitate din Europa și a dat dovadă, a demonstrat de fapt de cât de interconectate sunt acele medii de securitate ale fiecărei țări, până la urmă, și în ceea ce privește relațiile noastre cu vecinii noștri și instituțiile europene, cât de mult contează aceste relații. Este scos în evidență iarăși.
Nu este ușor să evaluăm cum va sta situația chiar și în viitorul apropiat. Pentru noi, cei care suntem militari de carieră, mereu ne planificăm lucrurile pentru cel mai pentru cel mai rău scenariu posibil și mereu ne stabilim planuri pentru situații imprevizibile. Și, pe baza acestei logici, aș vrea să menționez câteva lucruri importante. Nu există nicio soluție rapidă în viitorul apropiat. Conform estimărilor noastre, ne așteptăm ca ostilitățile să se agraveze și ca aceasta va avea o influență mare asupra regiunii.
Pentru noi, nu e vorba despre un scenariu pesimist, ci e vorba despre identificarea soluțiilor. E vorba despre identificarea soluțiilor pe care le putem căuta, identifica la forumuri ca acestea, atunci când avem posibilitatea să facem schimb de viziuni, când avem posibilitatea să facem schimb de idei, să generăm noi idei și apoi să încercăm să le implementăm în practică, în capitalele noastre.
Avem aici un prieten foarte bun, cel mai important partener, să avem ministrul Apărării al României aici, să vorbim despre cooperare, despre abordare comună față de abordarea problemelor.
George Scutaru: Abordare comună față de probleme. Înainte să dau cuvântul ministrului Apărării României, vreau s-o prezint pe Oana Popescu-Zamfir, cercetătoare principală în domeniul securității europene, Royal United Services Institute și aici o avem pe dumneaei. Bine ați venit.
Radu Miruță: Iar acum, domnule Radu Miruță, spuneți-ne cum apreciați, evaluați dumneavoastră situația pe frontul estic cu accentul pe regiunea Mării Negre?
În primul rând, eu vă mulțumesc pentru invitație. De asemenea, felicit, vă felicit pentru modalitatea excepțională de a organiza acest eveniment. Iar în ceea ce privește întrebarea care a fost adresată, primul răspuns ar trebui să vină în formă de o altă întrebare, în contextul vorbirii despre situația actuală sau pentru zilele care urmează, până la urmă, pentru că răspunsul realmente ar fi diferit.
Situația actuală este aceea că, așa cum timpul trece, vremurile trec, se schimbă și situația se schimbă la rândul ei, iar noi ne confruntăm, ne găsim într-o situație în care să avem două niveluri, să vedem două niveluri ale acestui război. Primul este cel unde capacitățile militare sunt utilizate pentru apărare sau pentru a ataca și este un război militar în sensul direct al cuvântului. Dar mai există un nivel al aceleiași probleme, care pune accentul pe dezinformare, un război prin dezinformare. În calitatea de ministru al Apărării, trebuie să explic populației de ce noi investim atât de mult în apărare, în loc să investim în spitale sau în loc să investim în autostrăzi.
În cazul în care cetățenii din România, de pildă, dacă vor merge la un spital, își vor putea să își dea seama dacă este scump sau nu, dacă este frumos sau nu, dar asta pot să vadă. Dar este greu să i explici de ce 10 milioane de euro le cheltuim pentru vehiculele de luptă pentru infanterie și, în timp ce luptăm cu dezinformarea, cei care generează dezinformarea, cei care o cauzează, sunt tot cei care tot mai mult influențează populația. Iar acuma, revenind la situația de pe flancul estic, nu putem să discutăm despre un asemenea flanc fără să menționăm și să includem toate țările care sunt pe prima linie.
Să fie foarte clar spus că Rusia atacă, Ucraina apără, iar noi suntem la câțiva pași distanță în urmă pentru că noi respectăm legea, respectăm partenerii internaționali și respectăm pe toți vecinii noștri. Nu la fel procedează Rusia. 649,5 km de graniță cu Ucraina, între Ucraina și România.
Iar cei care zic că războiul nu există, i-aș invita să vină în partea de sud-est a României, să vină acolo unde în doar trei zile, colegii mei au reușit să strângă rămășițe de la 18 drone rusești, 18 drone în doar trei zile. Iar acum cinci zile, dacă nu mă înșeală memoria și dacă nu am încurcat numărul de zile și cât timp a trecut, colegii noștri pe partea militară au utilizat opt nave aeriene de luptă într-o singură seară, într-o singură noapte. Și că n-am fi într-un război, atunci de ce ar trebui să ne cheltuim banii și resursele pentru asemenea acțiuni? Doar pentru că Rusia nu respectă legea.
Rusia trebuie să fie făcută să respecte acordurile internaționale și dreptul internațional. Nu putem să discutăm despre un flanc estic puternic fără să includem Republica Moldova. Nu putem accepta, nu putem accepta diferite soluții pe flancul estic care să fie împotriva unei singure probleme unice, Rusia.
De aceea, ceea ce facem este că noi ne sporim investițiile în noi capacități militare, iar în ultimul an am reușit să realizăm asta prin utilizarea mecanismului financiar SAFE și nu doar. Noi participăm în toate domeniile diplomatice, acolo unde țările democratice observă și realizează aceleași lucruri și apărăm, apărăm atunci când Rusia nu respectă dreptul internațional.
Și un exemplu ar putea să fie cu adevărat grăitor de acum în două săptămâni, când o dronă a ajuns în apropierea infrastructurii noastre critice în regiunea Mării Negre. În acel moment, nu era în apele teritoriale, ci într-o zonă exclusiv economică, 160 de km de la linia de coastă. Iar în cadrul Ministerului Apărării, noi am hotărât să trimitem două nave aeriene cu ordinul de a lovi și elimina drona și au făcut-o.
Și acela a fost cel mai avansat moment în Marea Neagră, când o navă aeriană cu capacități de luptă, dotată cu capacități de luptă. Altă dată asta a mai fost acum 20 sau 30 de ani. De aceea, noi ne apărăm interesele noastre economice, noi colaborăm, colaborăm nu doar cu țările din flancul estic, dar colaborăm cu toate țările NATO și ceea ce cred că este foarte important, nu putem să discutăm despre să spunem, să vorbim despre apărare față de ce ce face Rusia în Ucraina, nu putem să facem asta fără să utilizăm cuvântul cooperare. Vă mulțumesc foarte mult.
George Scutaru: O puternică cooperare, însă și un angajament politic puternic, pentru că, în cele din urmă, limbajul forței este cel care e utilizat de Rusia. Dau cuvântul lui Ian Brzezinski. Ian, ați putea să ne spuneți ce perspectivă aveți dumneavoastră în privința cooperării pe frontul estic?
Ian Brzezinski: Cu mare drag. Mulțumesc. Mulțumesc că m-ați inclus în acest panel de experți și aveți o agendă atât de frumoasă.
Știți ce vreau să fac? Vreau să fac un pas în urmă și să ne gândim care este contextul în care are loc cooperarea militară. Noi trebuie să ne gândim și la starea de descurajare în acțiune în regiunea Mării Negre, dar să ne gândim și la ceea ce se întâmplă pe continentul european.
Bine, am să încep prin a spune un lucru evident, lucru spus anterior, dar să rămână. Rusia nu duce război împotriva Ucrainei. Putin este în război împotriva Vestului, arhitecturii de securitate a Vestului stabilite după cel de-al doilea război mondial și este, de asemenea, împotriva pietrei de temelie a acestei arhitecturi, NATO.
Deci două decenii de agresiune. Noi nu recunoaștem încă această realitate. Obiectivul lui Putin este clar, are două seturi de obiective. Mai întâi vrea să restabilească controlul Rusiei asupra teritoriului fostei Uniuni Sovietice, de exemplu cum a făcut în timpul războiului în Georgia și continuă agresiunea, intensificând agresiunea, inclusiv contra Republicii Moldova. Vrea să reafirme suveranitatea Rusiei asupra spațiului fostei Uniuni Sovietice și probabil al doilea obiectiv cheie este să distrugă sau să facă nefuncțională arhitectura de securitate, baza păcii și prosperității în Europa timp de opt decenii. Vrea să distrugă NATO.
Și acest motiv este clar. Această organizație, această comunitate de democrații a distrus draga sa Uniune Sovietică. Această comunitate de democrații nu îi permite să subordoneze Ucraina, Georgia, Moldova și alții.
Și mai este încă un moment. Trebuie să recunoaștem că suntem acum în mijlocul unui eșec de descurajare și vedem consecințele în care escaladează. George a vorbit despre acest lucru: atacuri infracționale, informaționale, contra infrastructurii critice, inclusiv contra cablurilor în nord, în Marea Baltică, încercări de a deraia trenurilor în Polonia, atacuri cu drone contra aeroporturilor civile, încercări de asasinare. 23 de atacuri cu drone contra Poloniei, doar în anul trecut.
Este primul atac militar contra unui aliat NATO în istoria NATO și trebuie să reacționăm la aceasta. Și cu siguranță, evenimentele tragice din ultimele două zile, că a fost scufundată o corabie în Marea Neagră și echipajul încă nu a fost descoperit. Și nu vedem niciun răspuns real din partea comunității transatlantice. Când Vestul a răspuns, a răspuns defensiv, am vorbit despre operațiuni, despre capabilități de defensivă.
Dar gândiți-vă la securitatea arctică în zona Baltică. Care este ambiția lui Putin? În ultimii 10 ani, noi am avut sancțiuni masive. Noi acum ne apropiem de iarna anului 2026 și atacurile lui Putin împotriva Vestului și Republicii Moldova escaladează. Noi am evitat escaladarea așa cum am putut. Ironic, rezultatul a fost să asigurăm o escaladare mai mare.
Și mai este un moment. Restabilirea descurajării în cursul anilor a devenit mai dificilă și e tot mai complicată cu cât mai mult întârziem acțiunile noastre. Putin a ajuns să creadă că democrațiile din Vest nu mai au această unitate, voință de a lupta, pentru a-i răspunde la agresiune. Noi am pierdut această voință pe care am avut-o în timpul Războiului Rece și Putin a crezut că noi ezităm să reacționăm decisiv și escaladează, pentru că crede că suntem mai slabi și mai puțin unificați. Dânsul crede că ne temem de escaladare mai mult decât dânsul de fapt se teme.
Și vreau să vă zic un lucru foarte limpede. Noi nu reușim să-l reținem, nu din cauza că nu ne ajung capabilități, nu ne ajunge voință. Uitați-vă, NATO are 6 trilioane de dolari în PIB, Rusia 2. Cât cheltuie NATO pentru apărare? 1,5 trilioane, Rusia 1 miliard. NATO este mai bine instruit, mai motivat, are valori din partea lor, sunt mult mai capabili decât Rusia. Avem aliați, avem justiție din partea noastră și este impresionant cum rușii au reușit să scape basma curată deocamdată.
Deci, noi trebuie să schimbăm abordarea noastră față de descurajare. În timpul Războiului Rece, descurajarea nu a fost o acțiune fără riscuri. Cum poți să cauți soluții fără riscuri? Să cauți așa soluții înseamnă să joci jocul lui Putin, să marginalizezi ceea ce noi de fapt avem ca avantaj în ceea ce privește puterea.
Radek Sikorski a scris o săptămână în urmă pentru The Economist o publicație foarte interesantă. Vorbește despre provocarea descurajării și a scris că obiectivul nostru nu poate fi evitarea escaladării, trebuie să-l convingem pe Putin că escaladarea nu-l duce nicăieri, că noi suntem să sacrificăm inclusiv bani pentru a ne proteja și Putin este convins că noi nu dorim acest lucru. Și până nu-l convingem, situația va deveni tot mai proastă.
Dar vreau să finalizez pe o notă mai pozitivă. Noi avem capacitate, trebuie să manifestăm voință.
George Scutaru: Excelent. Mulțumesc Ian pentru evaluare. Într-adevăr, avem nevoie de un răspuns mai puternic, mai ales la capitolul descurajare. Nu că am eșua în descurajarea noastră. Vreau acum să dau cuvântul doamnei Ana Popescu-Zamfir și am dori să auzim Oana cum evaluați situația?
Cum privește Regatul Unit zona Mării Negre? În secolul 19 au luptat pentru libertatea navigației în războiul din Crimeea. Haideți să vedem ce consideră Britania acum.
Oana Popescu-Zamfir: Este o întrebare foarte importantă și vă mulțumesc pentru ea. Vreau să profit de oportunitate. Ați menționat RUSI și poziția Regatului Unit. Am să întorc un pic situația.
Astăzi, în Londra, la RUSI, vom găzdui vizita ministrului de Externe din Estonia. Scopul este să creăm o punte între viziunea de la Marea Neagră și viziunea din Londra. Și haideți să vedem ce va spune dânsul, acest ministru.
Eu, de fapt, am să încerc să împrumut câteva teze din eventualul discurs al său și vreau să revin la ceea ce a spus inclusiv și Ian Brzezinski. Nu sunt de acord cu actuala separare între război hibrid și război convențional. Noi toți accentuăm această separare. Eu nu neg că există diferențe, dar războiul hibrid al Rusiei caută să realizeze obiective militare.
Deci, noi trecem în acest continuum de la hibrid la convențional și uneori unele măsuri nu mai fac parte din domeniul convențional în exclusivitate. Noi am dori să definim acel război, dar dacă nu facem acest lucru în mod decisiv, practic ajungem să confruntăm consecințele. În Ucraina are loc un război și Ucraina face foarte mult pentru a ne proteja de consecințe și mai urâte ale poziționării Rusiei.
Și există atacuri premeditate împotriva Europei și NATO din partea Rusiei. Am văzut asta în Leipzig recent, în Marea Neagră, în zona țărilor nordice. Nu sunt accidente cele întâmplate și nu sunt consecința faptului că conflictul din Ucraina deja a ajuns în Europa. Nu, este o acțiune premeditată din partea Rusiei împotriva Europei. Și trebuie să reîncadrăm contextul nostru de reacție, descurajare și prevenire.
Și dacă ne uităm la flancul de est, Moldova are foarte mult în comun cu statele baltice, de aia și m-am referit la Estonia. Primul lucru pe care îl au în comun, deseori din greșeală, sunt numite teritorii care pot fi capturate ușor de Rusia pentru că nu au profunzime strategică și deseori sunt puși în coșul de beneficiari de asistență în domeniul de apărare. Nu este adevărat. Țările baltice, Republica Moldova, iarăși, îi compar pentru că există similarități în ceea ce privește vulnerabilitățile, dimensiunea lor.
Dar, în pofida acestor diferențe, țările respective au făcut pași admirabili pentru a-și consolida reziliența, a-și crește rezervele, pentru a-i educa societatea în spiritul rezilienței. Eforturile noastre din restul Europei, inclusiv în Regatul Unit, noi doar recent am făcut o agenție acolo cu obiective similare cu centrul din Republica Moldova pentru comunicare strategică.
Acum Regatul Unit și-a creat încă o piatră de temelie pentru apărarea sa și cred că țările cu mai multe capabilități au ce învăța de la țările care sunt pe flancul estic. Și al doilea lucru pe care vreau să spun că aceste eforturi sunt importante și țările de pe flancul estic au dreptul să spună că angajamentele NATO trebuie să fie văzute în practică.
Deci nu mai este situația în care restul Europei este acoperită de atacuri rusești. Nu, revin la exemplul din Leipzig. Nu mai suntem în siguranță și avem același continuum de securitate. Sarcina aceasta nu trebuie să cadă exclusiv pe umerii flancului de est. Toată lumea trebuie să beneficieze de pe urma acestui scut.
Atacurile hibride rusești deja au devenit o realitate în toată Europa. Celulele dormitante rusești în Europa se activează. Instrumentele rusești pot ajunge în orice loc în Europa. Infrastructura critică pot atinge, pot întrerupe funcționarea societății. Deci, faptul că ceva este hibrid nu înseamnă că are un impact redus.
Flancul estic trebuie să devină pionier în această abordare și de fiecare dată când vorbim despre Ucraina și Moldova sau de țări care sunt pe flancul estic, noi trebuie să înțelegem că nu contează unde se află. Trebuie să avem o abordare care se cheme la un stat mai hotărât. Cum Ian a spus, ceea ce reține întreruperea agresiunii rusești este faptul că noi doar am reacționat și nu am reușit să stopăm abordarea lui Putin sau avansarea acestuia.
Mă opresc, din păcate, pe o notă mai negativă, dar sper că această situație se va schimba în următoarea rundă.
George Scutaru: Răspundem, descurajăm, prevenim. Transmit cuvântul lui Frederick. Cunoaștem situația în zona baltică. Zona respectivă este caracterizată de angajamentul puternic al țărilor UE. Acolo situația este diferită. Densitatea instrumentelor este mai mare comparativ cu zona Mării Negre. Cum am putea avea un singur front, aceeași viziune pe întregul flanc estic și cum să evităm acest concurs de frumusețe, câți soldați americani sunt în zonele baltice comparativ cu România și așa mai departe?
Cum putem crea o legiune mai bună de la zona arctică până la zona mediterană, ca rușii să ne privească ca un front întreg?
Frederick Wesslau: Mulțumesc pentru întrebare și mulțumesc pentru invitația la MSF. Mă bucur să văd că această conferință crește, se extinde și vin participanți de așa un nivel. Eu cred că se comite o greșeală atunci când se vorbește despre frontul estic. Noi ne gândim că este o linie care merge de la nord la sud și dacă securizăm în vest este ok, ce se întâmplă în est nu ne interesează. Este o greșeală periculoasă pentru că ne duce la concluzii politice greșite.
Și îmi place ceea ce ați spus despre continuum de securitate, pentru că războiul rus în Ucraina nu se oprește la hotarele Ucrainei. Rusia este în război cu Ucraina, cu Moldova, cu Europa, doar pe fronturi diferite. Și când ne uităm la situația de securitate, trebuie să ne gândim la adevăratele linii de front. Ucraina se apără de agresiunea rusă. Dacă căutăm știrile, noi vedem că Ucraina se apără, chiar câștigă unele teritorii, liniile rusești sunt slăbite, se iau sub control centre logistice și zona de atac pentru drone s-a mărit. Deci, Rusiei este mai greu să avanseze.
Și Rusia nu poate progresa pe linia de front, respectiv a devenit mai activă în zona civilă. Situația este destul de complicată. În Kiev, atacurile duc la situații mai dificile, dar dânșii dezvoltă contramăsuri, dar uneori nu reușesc să țină pasul. Și plus, este situația cu rachetele pentru sisteme de apărare antiaeriană Patriot.
Rușii încearcă să nădușe Ucraina, lovesc locomotive de tren, câteva sute au fost distruse, lovesc benzinăriile, fabricile de producție a metalului, industria metalurgică a Ucrainei practic este în colaps. Lovesc infrastructura pentru cereale, infrastructura portului din Odesa. Încearcă să nădușe Ucraina, să creeze un exod de refugiați în Uniunea Europeană în această iarnă, când vine iarna.
Și situația nu se oprește la frontiere. Războiul rusesc a intrat în Uniunea Europeană. Noi numim acest război război hibrid, dar nu știu dacă este potrivit acest termen, pentru că ce face Rusia? Asasinate, sabotaj, bombe sub anumite structuri, deși al sub zboruri, deși al amintiți-vă ce a fost în Leipzig. Și noi trebuie să reacționăm la acest război nedeclarat împotriva Europei.
Este un continuum de securitate care trebuie să funcționeze în acest fel și mai este și Republica Moldova și ne este clar că planurile lui Putin în 2022 au inclus Republica Moldova, dar forțele ucrainești au oprit forțele rusești și nu au reușit ei să ajungă la Transnistria și Moldova. Și rușii au încercat să regizeze o lovitură de stat, au trimis Wagner acolo în 2023 și au dus un război nedeclarat împotriva Republicii Moldova, s-au implicat în alegeri, au încercat să creeze dezacorduri politice, au fost acțiuni de sabotaj, de dezinformare despre Stratcom și vedem că acum au crescut și numărul de drone care intră pe teritoriul Republicii Moldova și nu este o coincidență, nu este o greșeală.
Este doar o continuare a escaladării acțiunilor rusești în Ucraina și ele escaladează acum în Republica Moldova. Și dronele nu sunt menite să distrugă infrastructura, scopul este să fie speriați moldovenii, să spună: "Nu, nu, nu, nu, nu, dacă nu mergeți de partea noastră, veți ajunge într-o stare de război cum e în Ucraina". Asta este tactica acestor incursiuni cu drone. Și, în ceea ce privește Marea Neagră, vedeți că ucrainenii împing din zona respectivă flota rusească din Marea Neagră, lucrează cu niște mijloace mici, dar rușii au început să atace tancuri civile și răspunsul este destul de slab. Este o escaladare destul de gravă, dar noi trebuie să ne gândim cum să oprim, cum să descurajăm astfel de fenomene. Și nu trebuie să privim războiul rusesc în Ucraina ca un război doar împotriva Ucrainei. Vedem că acest război escaladează peste hotare în diferite feluri. Noi trebuie să înțelegem asta, trebuie să tragem concluziile potrivite și să găsim mijloace și voință politică pentru a i descuraja, pentru că de asta avem nevoie.
George Scutaru: Mulțumesc foarte mult. Iar acum mă uit la dumneavoastră, domnule ministru Nosatîi. Nu sunteți o țară NATO și nu intrați sub incidența articolului 5. De aceea este dificil pentru o țară mică, cu o armată mică, să facă față în fiecare zi tuturor acestor incidente din partea Rusiei. Cât de greu este să fie consolidate, construite, modernizate forțele armate având acest război cognitiv, de dezinformare, cu presiuni politice?
Cum putem să convingem aliații, partenerii să se uite către Republica Moldova, să facă investiții în Republica Moldova în materie de securitate și apărare?
Anatolii Nosatîi: După discursul domnului ministru din România, al României, văd că aceleași provocări persistă în multe țări, inclusiv în țările NATO. Să investești în apărare nu este atât de ușor. Mereu trebuie să demonstrezi de ce trebuie să investești în apărare și nu în proiecte civile. În cazul nostru, cu siguranță, este mai complicat deoarece, totodată, în timp ce facem față presiunilor hibride din partea Rusiei, unul dintre obiective este cu siguranță acela de a diviza societatea. Acesta este obiectivul urmărit de ei. Cum a menționat Frederick, ca să aducă această frică, spaimă din cauza războiului, dar că dacă vom continua cu această reformă democratică, atunci ne vom găsi în aceeași situație ca Ucraina. Toate aceste fire false se găsesc ca fire de succes uneori.
Noi am investit în capacitățile noastre la capitolul de supraveghere aeriană, apoi am fost criticați: "De ce cheltuim? De ce irosim bani pentru radare, pentru alte sisteme?". Iar acum, iată-ne că, atunci când avem capacitatea să detectăm și să prevenim, să informăm cu privire la incidentele care se desfășoară, cu privire la încălcările spațiului nostru aerian, suntem criticați tocmai de cei care dădeau vina pe noi pentru faptul că cheltuiam bani și: "De ce nu le doborâm?". Mereu au un discurs populist, doar pentru a se asigura că continuă să aibă susținători, punând în continuare presiune asupra reformelor democratice pe care dorim să le implementăm într-o țară.
Doresc ca instituțiile să fie slăbite, care nu au capacități, să fie instituții care nu sunt în măsură să acționeze și doresc să nu existe sprijin, să nu existe sprijin față de reformă. Nu este deloc ușor cu reformele, cu resursele limitate, dar având în vedere cu sprijinul pentru reformă din partea doamnei președinte, din partea partidului majoritar, din cu eforturile statului se reușește să schimbăm atitudinea, se reușește schimbarea metodologiei în ceea ce privește investițiile în apărare și chiar și așa nu e destul. Dar schimbările le facem. Am început să facem achiziții militare pe care anterior nu le făceam. Am aprobat și o lege în acest sens, pentru că niciodată nu a fost așa ceva. Deci multe reforme care sunt sunt implementate simultan în Republica Moldova, dar cu siguranță că fără sprijin extern, fără cooperarea partenerilor, fără sprijin din partea Uniunii Europene, fără sprijin din partea NATO și fără sprijin bilateral, fără acestea, ar dura prea mult, foarte mult timp ca să implementăm reformele dorite de noi.
Nu avem timp însă să o luăm încet. Și, așa cum am fost învățați în instituțiile militare cum să planificăm și să implementăm reforme în domeniul militar, al armatei, noi trebuie simultan mai multe proceduri să le implementăm și să le adaptăm în cursul lecțiilor învățate din mediul actual. S-a menționat aceasta astăzi și și apoi cât învățăm ce și cum să facem, trebuie să avem echipament pentru acele drone Shahed-2, până una-alta trebuie pentru Shahed-5 să fim gata și nu știm ce se va întâmpla mâine.
Deci nu este ușor, nu este ușor, însă posibilitatea de a lucra împreună, posibilitatea de a ne instrui împreună, de a ne pregăti, a ne antrena împreună, de a identifica soluții la forumuri ca aceasta, aceasta este o cale de a ajunge la acele posibilități pentru ca să ne dezvoltăm capacitățile necesare, nu pentru a demonstra ceva, dar, ce e mai important, să protejăm viețile umane ale oamenilor, să asigurăm siguranța cetățenilor noștri. Așa cum s-a menționat de doamna președintă, e o țară pașnică Republica Moldova. Noi dorim să prospere economia noastră, noi dorim să creăm o situație pentru cetățenii noștri ca ei să poată trăi aici, în Republica Moldova, să își dezvolte aici familiile, vrem ca investitorii să vină aici și să facă investiții și vrem să ne pregătim țările noastre pentru tranziție și integrare în Uniunea Europeană.
George Scutaru: Vă mulțumesc foarte mult. Domnule ministru Miruță, într-adevăr, care va fi? Mereu este o presiune tot mai multă și în România. Pe de altă parte, vorbim despre articolul 5. Se înregistrează multe incidente și avem și un proiect foarte mare energetic. În 2027, România va fi cel mai mare producător de gaz în UE. Cum putem noi să ne apărăm economiile, interesele economice în zona Mării Negre cu toate aceste incidente care se întâmplă și din cauză că și având în vedere cum Rusia ne testează limitele și va continua să facă asta.
România și forțele armate aeriene române s-au mândrit cu faptul că au reușit să elimine dronele rusești și acuma avem un angajament foarte clar ca să oprim accesul rușilor în spațiul nostru aerian. Credeți că este acum momentul ca să ne asumăm mai multe în materie de angajamente de protecție pentru a transmite un mesaj foarte puternic rușilor că pot să continue să ne agaseze, să ne hărțuiască și să submineze libertatea de navigare?
Radu Miruță: O întrebare sensibilă, dar cu un răspuns clar. Dacă acele drone afectează interesele noastre economice, răspunsul este 100% că da, asta o fac. Dar în ceea ce privește prima parte a întrebării dumneavoastră despre ce și cum vom face, deoarece ne extindem infrastructura noastră critică, voi încerca să vă prezint răspunsul și să vă spun că putem să abordăm situația făcând investiții, îmbunătățindu-ne cooperarea internațională și pregătind militarii noștri ca aceștia să poată să apere interesele noastre naționale, iar noi în acest sens muncim.
Noi în acest an am primit după patru luni avem o navă nouă, prima în 30 de ani și tot în acest an am aprobat la nivel de guvern și aș vrea să felicit încă o dată colegii mei de la Ministerul Apărării că am reușit să semnăm un contract conform căruia patru noi nave urmează să fie construite în România până la finele anului 2030. Dar facem investiții, investim în nave, în militarii noștri, ca și acestea să fie tot mai buni.
În același timp, noi extindem, noi extindem colaborarea noastră, deoarece a noastră țară nu este unica în regiunea Mării Negre și ceea ce se întâmplă în regiunea Mării Negre influențează și alte țări, toate celelalte țări. Astfel că noi, pe măsură ce vorbim, noi și facem și asta în contextul și cooperării militare internaționale între România, Bulgaria și Turcia, pentru a ne asigura că se navighează liber, să fie aceste căi disponibile și ca navele noastre militare circulă în Marea Neagră în scopul de a elimina rămășițele de drone sau de mine și internațional anunțăm care trasee sunt disponibile și pot să fie explorate, pot să fie utilizate.
Din moment ce discutăm despre infrastructura critică la fel, și noi am extins cooperarea internațională și în acest sens am avut onoarea să semnez la Summitul NATO în Ankara că cooperarea militară dintre România, Turcia și Bulgaria și ca iată această cooperare militară că ea este una care actualmente protejează și infrastructura critică. Cu siguranță că reușim să discutăm despre dreptul internațional și așa cum am menționat în prima rundă de discuții, așa cum am menționat atunci, noi ar trebui, de asemenea, să respectăm toate aceste legi, toate prevederile de drept și avem toată determinarea și angajamentul să o facem și aceasta ne permite nouă să întreprindem diferite acțiuni în apele teritoriale și mai este și o altă lege care explică foarte clar ce trebuie să se întreprindă în acea parte a Mării Negre, în ceea ce privește Marea Neagră și zonele economice exclusive. Dar, pe măsură ce investim pentru a extrage gazul din acele zone, legea nouă ne permite să ne protejăm interesele. Iar noi avem un angajament foarte puternic în acest sens.
George Scutaru: Foarte bună noutate și un factor de descurajare foarte puternic la fel. Iar acuma, dau cuvântul celor din sală să adreseze întrebări. Vă rugăm să ridicați mâna.
Poftim și pe partea stângă aici era cineva.
Auditoriu: Cătălin, analist în domeniul dreptului și politicilor și am o întrebare. Dacă Rusia poate testa, verifica limitele intervențiilor NATO fără a declanșa articolul 5, aplicarea articolului 5, atunci totuși cum ar putea alianța să convingă Moscova că acțiunile sale de descurajare sunt credibile? Și ar trebui oare să o facă, pentru că noi observăm că un bun răspuns credibil și chibzuit nu vine din partea Rusiei în acest caz.
Ian Brzezinski: Acum că privim înapoi, atunci când Rusia desfășura forțe la granița cu Ucraina în 2021, atunci alianța s-ar fi putut mobiliza și a făcut în așa fel ca forțele să avanseze către frontiera estică și poate să fortifice și forțele internaționale din Ucraina, oferind instruiri celor din Ucraina și atunci aceasta ar fi fost cu adevărat legitim și legal și ar fi putut să îl facă pe Putin să-și recalculeze ambițiile, să și le măsoare încă o dată. Iar acum, ce ar putea să facă alianța? Asta trebuie să implice nu doar alianța, dar toate celelalte aspecte care țin de puterea comunității transatlantice. Și atunci prima operațiune sau o prioritate ar trebui să o ajutăm pe Ucraina să câștige, fiind respectate condițiile sale. Și asta înseamnă să facem în așa fel încât mai multă asistență pentru securitate să fie orientată către Ucraina, să vină și asistență din Statele Unite în acest sens, să se elimine restricțiile care există în ceea ce privește echipamentul militar pentru Ucraina.
Și frontiera de est a NATO, cât de mult contează. Sunt atât de puține forțe europene aliate la frontiera estică și iar sancțiunile economice, bunăoară, strategia noastră în acest sens a fost una care a continuat să fie incrementală, dar niciodată nu am valorificat întreaga greutate a puterii economice, a acestei puteri practic transatlantice față de Rusia și practic ceea ce s-a întreprins până în prezent nu l-a făcut pe Putin să-și schimbe cursul de acțiune. Ei au continuat să semene acțiuni care să ducă la divizare și încă un aspect este acela că trebuie să existe o întrerupere completă a comerțului cu Rusia. Nu-mi vine a crede că europenii și SUA continuă să cumpere bunuri rusești. La ziua de astăzi se vorbește despre redeschiderea unor importuri de cartofi din Belarus, de exemplu. Ce înseamnă asta? La ce ne comunică asta? Cum vom pune capăt acestui acestui război care vine din acea parte a lumii?
Și războiul cognitiv. Rusia, de ani și ani de zile, au încercat să asigure turbulențe în preajma alegerilor în Moldova, în România, în Statele Unite, dar noi ce facem? De mult, noi am putea să, trebuia să utilizăm, să valorificăm adevărul. Ăsta era unul dintre pilonii noștri principali în raport cu Uniunea Sovietică, pardon. Și noi trebuie să dăm de înțeles tuturor ce face pentru următoarea generație Putin în acest sens, că 1,5 milioane de ruși își pierd, și-au pierdut viețile. Putem să subliniem și mai mult brutalitatea acestui regim. Trebuie să scoatem, să dăm în vileag toate aceste adevăruri.
După care, trebuie să facem mai multe pentru țări ca Ucraina, pregătindu-le traseul către Uniune. E un lucru de care Putin încă se bucură, să spunem așa, că pot să blocheze sau prin faptul că noi blocăm accesul UE către alianță, asta nu face decât să-l încurajeze pe Putin și de aceea trebuie să gândim într-un mod strategic despre cum să restabilim măsurile de descurajare.
George Scutaru: Vă mulțumim. Igor Munteanu, reprezint Institutul de Cercetare IDIS și sunt afiliat cu Centrul de Comunicare Strategică.
Igor Munteanu: Dumneavoastră sunteți de acord că evacuarea trupelor și munițiilor rusești din Covasna ar trebui să fie o condiție într-un acord post-război, după ce se va fi finalizat războiul din Ucraina? Și ce ar putea și cum ar putea Republica Moldova să facă în așa fel ca această idee să fie mult mai clar percepută la nivel internațional? Și a doua remarcă este că, bine, e ceva ce s-a sugerat în discuțiile anterioare, precum că România este la un moment în care este gata să doboare dronele în zona economică exclusivă și, totodată, România e responsabilă pentru portul internațional Giurgiulești. Deci, în ce măsură și cum anume va putea România să doboare dronele din spațiul aerian al Republicii Moldova și ce lipsesc astăzi? Capacitățile sau solicitația sau invitația autorităților din Republica Moldova ca acest lucru să se facă?
George Scutaru: Întrebări către cei doi miniștri. Vă rog.
Anatolii Nosatîi: Eu voi începe. Nu cred că trebuie să discutăm despre evacuarea acestor acestor trupe care staționează ilegal pe teritoriul nostru după finalizarea războiului din Ucraina. Este o întrebare care frecvent este adusă în discuție de autoritățile oficiale ale Republicii Moldova în ultimii cinci ani, însă Rusia nu-și îndeplinește obligațiile. Și cu siguranță că acest proces nu ar trebui să fie corelat cu orice fel de negocieri despre pace, iar acestea sunt două întrebări diferite care ar să fie ridicate în mod separat, de ce? Noi suntem gata să discutăm despre acest subiect în orice moment și oricând. Întrebarea despre cum, astea sunt detalii tehnice, întrebări de ordin tehnic, iar soluțiile, cred eu, pot să fie identificate cu mare ușurință.
Radu Miruță: Domnule Miruță, portul de la Giurgiulești. Până la portul de la Giurgiulești, a mai fost o întrebare adresată când s-a invocat, s-a spus că România doboară dronele din zona economică exclusivă, dar de fapt ce am zis eu este că România poate, are această capacitate să le doboare dacă ele, acele drone, vor afecta interesele noastre economice, doar în acele condiții.
Iar în ceea ce privește cea de-a doua parte a întrebării, noi analizăm posibilitatea de a face totul ce este legal pentru a ajuta partenerii noștri din Republica Moldova, însă trebuie să facem asta respectând buchia legii.
George Scutaru: De asemenea, ce aș vrea să mai discutăm, pentru că nu vreau un răspuns neapărat, eu înțeleg că e puțin mai greu de răspuns așa, dar o întrebare către Ian și către Oana. Considerați oare că e posibil să existe o coaliție pentru a proteja cerul deasupra Republicii Moldova prin acorduri bilaterale sau acorduri între Republica Moldova și câteva țări care să fie dedicate către transferul de capacități, de active, de bunuri pentru a ajuta Republica Moldova să închidă acea lacună la capitolul capacități și pentru a-și proteja mai bine spațiul aerian? Ian și Oana, vă rog frumos.
Ian Brzezinski: Este o decizie, o întrebare la care să se răspundă guvernul, autoritățile Republicii Moldova. Dacă m-ați întreba pe mine dacă e posibil și dacă ar fi de ajutor, păi atunci eu cred că da, cu siguranță că da. În având în vedere faptul că au fost, au venit aceste drone care au survolat teritoriul Republicii Moldova și unele dintre ele au explodat pe teritoriul Republicii Moldova, rănind oameni, așa cum putem să vedem un tipar de escaladare în acest sens. Și așa cum am reușit să vedem două-trei nave atacate de dronele rusești în apele aliaților NATO în această regiune. Este astfel o perioadă oportună pentru a trece la un alt nivel, nivelul de protecție pe care putem să-l asigurăm, să-l asigurăm aliaților noștri, partenerilor noștri, partenerilor aliaților. Și ar fi un mesaj foarte bun ca această extindere să ajungă și asupra Republicii Moldova, care are nevoie de sprijin în acest sens, o modalitate eficace, defensivă, pentru a fortifica stabilitatea în această regiune și mai ales în Republica Moldova și un mesaj important pe care îl transmitem celor din Moscova.
Oana Popescu-Zamfir: Excelent. Oana și dumneavoastră vă rog să răspundeți și dumneavoastră la această întrebare, poftim. Eu cred cu tărie că există un motiv foarte bun pentru care Republica Moldova și Ucraina au depus cererea de aderare la Uniunea Europeană concomitent. Moldova nu încearcă să profite de context în jurul Ucrainei. Nu există un aranjament sustenabil după finalizarea ostilităților în Ucraina care să nu implice Republica Moldova.
Eu cred că guvernul Republicii Moldova trebuie în continuare să spună că fac parte din același continuum de securitate și revin la ideea că orice soluție sustenabilă pentru războiul din Ucraina trebuie să implice Republica Moldova. Este în beneficiul țărilor care sunt pe flancul estic și sunt membre NATO. Nu putem lăsa aici lacune. Deci, pentru mine acest lucru este foarte clar și de asemenea consider că este un lucru pe care nu-l spunem cu suficientă tărie.
Războiul din Ucraina schimbă totul în contextul securității europene și nu e vorba de război continuu, este vorba de aranjamente de după război. Să fie foarte limpede. Războiul este imprevizibil și nu e vorba doar de Ucraina, fie că e vorba de relații între Washington și Moscova, noi, în Europa, am putea să nu fim bine consultați sau suficient consultați înainte anumitor mișcări. Eu sper că Ucraina va rămâne un jucător important în acest context, dar trebuie să fim pregătiți pentru o situație când va fi un acord și noi va trebui să gestionăm consecințele și situația de după război.
Eu cred că acest lucru este reflectat în tot ce fac UE și NATO în cursul ultimelor câtorva ani. Este clar că Ucraina nu ar trebui să aprobe acorduri care nu implică garanții de securitate și nu știu dacă va fi sub forma aderării la UE sau NATO. Aici este un semn de întrebare mare, dar este clar pentru toată lumea în Europa un lucru: da, noi poate că nu înțelegem limpede cum să implementăm, dar la nivel strategic știm că trebuie să integrăm Ucraina în securitatea europeană în orice formă posibilă, deși nu e ceva de dragul Ucrainei, este ceva de ce avem noi nevoie.
Nu am să parcurg iarăși argumentele că au cea mai puternică armată pregătită pentru lupte, testată în lupte, că noi avem de învăța de la ucraineni. Este foarte clar că războiul Rusiei este împotriva Europei, nu doar a Ucrainei, respectiv nu putem acționa în izolare unul de la celălalt. Integrarea Ucrainei în Europa nu va însemna doar securitate. Atunci când spunem că Ucraina trebuie să fie integrată în securitatea europeană, noi trebuie să recunoaștem că trebuie să integrăm Ucraina în economia europeană, în structurile politice și nu există aranjamente în acest sens care să nu includă și Republica Moldova.
Și Chișinăul trebuie să promoveze acest lucru în anii care vor urma. Europa se schimbă în ochii noștri, sub privirile noastre și va arăta diferit Europa peste câțiva ani și spațiul pentru non-membri cred că se va reduce. Aranjamentele noastre instituționale, prin natura lor, sunt mai lente. Noi avem anumite probleme în acest sens, noi acum acționăm mult mai rapid comparativ cu ceea ce făceam anterior, dar direcția este foarte clară. Din punct de vedere strategic, nu avem alte opțiuni. Moldova trebuie să facă parte din această dinamică care, într-un fel sau altul, creează această mișcare între statele membre UE și Republica Moldova, într-un fel care să spună că nu există beneficiari sau prestatori de securitate. Noi acționăm împreună.
George Scutaru: Mulțumesc. Văd că sunteți de la laboratorul de modelare cognitivă.
Auditoriu: Domnule Frederick, când vorbim despre autonomie strategică, cum putem vorbi despre autonomie strategică dacă domeniul cognitiv de fapt este complet expus acțiunilor rusești cu folosirea inteligenței artificiale?
Frederick Wesslau: Este o întrebare foarte bună și ați atins o vulnerabilitate în contextul autonomiei strategice. Deci, este un spațiu pentru inteligența artificială aici, dar și pentru anumite capabilități care țin inclusiv și de SUA. Bruxellesul trebuie să depună mai multe eforturi, mai multe instrumente în ceea ce privește combaterea acțiunii inteligenței artificiale sau FIMI. Moldova, de exemplu, s-a descurcat foarte bine cu resurse foarte puține în acest sens. Noi avem ce învăța de la Republica Moldova. Trebuie să facem schimb de bune practici, de lecții învățate.
Din partea Europei, este o provocare de ordin existențial care devine tot mai gravă cu timpul.
George Scutaru: Mai doriți să adăugați ceva, vă rog? Robert Lupițiu, mulțumesc pentru prezentare. Am o întrebare pentru domnul ministru Nosatîi mai întâi.
Robert Lupițiu: Țara dumneavoastră și cetățenii dumneavoastră sunt țintiți în felul următor: se spune că dumneavoastră vă pregătiți de război atunci când investiți în capacități de apărare. Cum răspundeți la acest lucru pentru a nu speria oamenii și, în același timp, a primi suport din partea publicului atunci când e vorba de apărare? Și mai am întrebare pentru domnul Miruțu și ceilalți, dacă doresc. Ieri, la lansarea de carte, domnul Brzezinski a zis că Marea Neagră este burta neprotejată a comunității euroatlantice. Și vreau să vă întreb dacă SUA pleacă din flancul estic și din Europa, Europa este pregătită să protejeze zona? Mulțumesc.
Anatolii Nosatîi: Nu este ușor acum. Elementele hibride sunt folosite pentru a nu permite instituțiilor să treacă la alt nivel, să realizeze transformarea. În cazul forțelor armate, noi suntem una din cele mai lovite instituții în țară din cauza reformelor pe care le implementăm.
Toate aceste narative false folosite de propaganda rusească la cel mai înalt nivel și pro-rușii reprezentați de opoziția pro-rusă chiar și în parlamentul nostru, ei folosesc războiul cognitiv pentru a crea o narațiune falsă care spune că investițiile în apărare și securitate, de fapt, este o irosire de bani. E mai bine să le folosim pentru programe sociale și pentru acoperirea altor nevoi, de exemplu plata compensațiilor pentru gaz iarna. Dar noi trebuie să fim mai transparenți, să informăm societatea despre planurile noastre și tot ce am făcut până acum am făcut în conformitate cu legislația națională și cel mai important lucru este că am venit cu un nou document de politici, o nouă strategie unde foarte clar am definit amenințările și ceea ce trebuie să facă statul pentru a proteja țara, pentru a proteja democrația și pentru a promova reformele democratice.
Clar lucru, investițiile în forțele de apărare reprezintă o precondiție pentru activități obligatorii pe care trebuie să le facă guvernul. Și al doilea lucru: în trecut, Ministerul Apărării și forțele armate au fost instituții foarte închise. Eu am învățat că trebuie să fim foarte transparenți, foarte deschiși, să le spunem oamenilor care sunt planurile noastre și ce dorim să realizăm.
Și, așa cum a fost mereu, noi suntem printre primii care reacționează atunci când oamenii au nevoie de suport. Asta ne-a ajutat să obținem suport din partea populației, dar dezinformarea, manipularea se folosesc pentru a ne discredita eforturile. Și exemplul este unul foarte simplu: pe 27 august am sărbătorit 35 de ani de la independență și parada militară nu era un semn de militarizare, era o demonstrare a locului unde se duc investițiile și de ce se duc anume acolo.
Peste 2000 de ostași, bărbați și femei în uniforme din diferite instituții au participat la paradă. Au fost susținuți de familie, de rude și au fost mândri să vadă schimbările. Noi ne dorim un mediu sigur în Republica Moldova, noi nu ne dorim ca situația să escaladeze. Deci, descurajarea este un alt cuvânt cheie în discuția noastră, apărarea și descurajarea, dar nu putem vorbi despre militarizare dacă noi investim mai puțin de 1% din PIB în apărare. Acum e vorba de înlocuirea echipamentelor sovietice vechi cu cele moderne, care oferă mai multă protecție, mai multă eficiență pentru ca personalul militar să-și poată executa misiunile. Noi vom continua să implementăm reformele și vom continua să lucrăm asupra comunicării strategice cu societatea.
Radu Miruță: Domnule ministru Miruță, vă rog. Nu există informații care ar putea semnala că trupele SUA se pregătesc să plece din România, dar mereu este o decizie națională a țării care își trimite trupele. În ceea ce privește posibilitatea de a se apăra odată ce trupele pleacă din Europa sau din anumite țări, păi, sincer vorbind, având multe trupe internaționale pe flancul estic, suntem mai puternici în ceea ce privește descurajarea.
Dar în același timp, noi vorbim despre umbrela NATO pentru mai multe țări, dar NATO nu are legătură doar cu articolul 5, mai există și articolul 3. Și articolul 3 spune că noi trebuie să facem tot ce ne stă în putere pentru a ne apăra teritoriile și pentru a contribui la apărarea întregii țări și asta presupune și spațiul care include România. Noi am început să accelerăm acest lucru, noi cheltuim tot mai mulți bani pe apărare, dar este aprecierea mea personală, punctul meu de vedere personal, în ziua de azi, nu e vorba doar de bani, nu este suficient. E vorba de creșterea numărului de platforme, de capabilități unde să se producă mai mult și mai rapid.
În România, doar în anul trecut, am readus la viață patru fabrici unde anterior s-au produs muniții. Deci, nu contribuim la NATO doar prin creșterea sumelor de bani investite în apărare din PIB, punem pe masă și noi facilități.
Oana Popescu-Zamfir: Oana, vă rog. În ceea ce privește dorința membrilor NATO din Europa să apere Marea Neagră. Eu chiar cred că este destul de evident că SUA își va reduce prezența în Europa și nu e vorba doar de trupe sau alte capabilități, e vorba și de contribuții în calitate de membru NATO. Și eu cred că cei din Europa vor apăra fiecare centimetru de pământ dacă va fi atacat.
Dar nu este ceea ce se va întâmpla. Rusia nu va merge în direcția aceea, pentru că știe că răspunsul va fi clar dacă atacul este clar. Atacul nu va fi clar, va fi ceva în formă hibridă. Și dacă e vorba de hibrid, nu sunt atât de convinsă că noi suntem gata să numim o spadă o spadă și să reacționăm. Eu cred că depinde de măsura în care țările de pe flancul estic vor ști să convingă NATO în întregime cum ar trebui să fie reacția și de ce trebuie să schimbăm abordarea noastră structurală.
Da, noi trebuie să ne punem întrebarea individual, la nivel național. Noi suntem gata să ne apărăm, societățile noastre sunt de partea noastră? Noi am reușit să convingem societățile noastre că trebuie să se implice și trebuie să accepte că trăiesc într-o lume care nu este la fel de pașnică cum a fost și să nu se panicheze, nu trebuie să susținem promovarea fricii pe care o face Rusia. Noi trebuie să rezistăm.
George Scutaru: Și văd că sunt întrebări pe slide în această direcție. În România, în flancul estic, în zona Mării Negre, există sinergie între instituții? Ministerul de Interne colaborează bine cu Ministerul Apărării sau cu Ministerul Transporturilor sau cu Ministerul Energiei? Știm cine are de făcut ce în cazul în care este atacată România în zona sa economică exclusivă sau va fi o ezitare care va fi exploatată de Rusia? Cu Bulgaria, cu Turcia, cu Ucraina, cu Moldova, ce se va întâmpla?
Deci, ce se întâmplă în caz de atac în Marea Neagră? Să nu susținem operațiunile sub drapel fals ale Rusiei. Noi trebuie să ne punem serios întrebarea: suntem pregătiți să realizăm angajamentele în baza articolului 3?
Ian Brzezinski: Mulțumesc. Despre prezența americană în Europa, sper că am aceeași viziune, voi avea aceeași viziune ca și domnul ministru. Avem noutăți bune și noutăți rele în sensul ăsta. Noutățile rele sunt acelea că administrația lui Trump a lansat o evaluare, o evaluare a situației forțelor SUA în Europa și în iunie s-a scris în acest sens o solicitare, au loc consultări și avem secretarul de la Departamentul de Apărare în acest sens, și în iulie a avut loc o ședință, au loc discuții cu aliații care sunt cei mai gata să lucreze la această evaluare împreună cu SUA pentru o acțiune 3.0.
Iar în noiembrie se așteaptă că secretarul pentru apărare va primi câteva opțiuni și ulterior o decizie se va lua finalmente în decembrie. Cred că vor urma unele tăieri, dacă aș putea să vorbesc de oarecare previzibilitate, se spune că se dorește anunțarea reducerii trupelor, efectivului practic, nu știm cu siguranță care vor fi numerele, dar există așteptări să se procedeze în acest spirit. Astfel că secretarul pentru apărare a anunțat ce planuri pentru a crea o nouă bază militară pe în Statele Unite, pe continent și probabil că forțele care vor fi retrase de acolo din Europa vor ajunge în Statele Unite, unde trebuie să le asigure și dislocarea lor acolo.
Și putem să, dacă ne uităm la cum vede Trump alianțele și situația și NATO și interesele americane în Europa, să nu se considere că aceasta ar fi o direcție inevitabilă sau ireversibilă la capitolul politicilor americane. Trump vede, are o viziune despre lume, despre această parte a lumii, una care este un reprezintă un element minuscul în în SUA. Pur și simplu lui îi scapă asta din într-un fel, este basma curată deoarece este președintele, dar nu este o viziune împărtășită peste tot. La Casa Albă nu există atât de mult sprijin față de politicile lui Trump și punct. Nici la nivel mai amplu, nici cum ziceam, în Capitoliu. De exemplu, la nivel de Casa Albă, Congresul nu un procent mare crede în NATO și consideră că ar trebui să ne sporim angajamentul față de NATO.
Se vede asta în legislație, se discută despre acest lucru, inclusiv acțiuni la capitolul legislativ pentru a nu-i permite președintelui să retragă forțe. Și se dorește o prezență militară în Polonia, bunăoară. În ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, 80-90% din congres susțin sprijinul pentru Ucraina și în mod decisiv acționează în acest, se dorește acțiune în acest sens, dar sunt anumite și tensiuni cu cu președintele. Dar în publicul general, avem un public care are această viziune ca totul să fie în ordine la nivel național. Și 50% din americani consideră că americanii consideră că ar trebui să susțină acest angajament care are SUA față de NATO.
Pentru mine, de exemplu, tot ce ține de MAGA și cei care susțin aceste idei, ne dăm seama că 85% dintre ei ar trebui să citesc asta de două ori practic consideră în politica externă de sprijin a Statelor Unite, una care care pun accentul pe democrație, pe statul de drept, pe drepturile omului. 50% din cei care au susținut MAGA consideră că SUA ar trebui să facă asta. Și a fost interesant, de asemenea, că atunci când au fost întrebați dacă un aliat NATO, să zicem Estonia, dacă ar fi atacat acest aliat de Rusia, dacă Statele Unite ar trebui să intervină militar în asemenea context. 71% din cei care susțin MAGA consideră că SUA ar trebui să facă asta. Și 76 din ei din cei care susțin MAGA consideră că ar trebui să fie o prezență solidă a SUA în Europa, inclusiv acea centrală. Și dacă ne gândim la poziția SUA, atunci da, în perioada imediat următoare ar fi, am putea să așteptăm unele provocări, dar dacă privesc spre prietenii mei din această parte a Europei, eu cred că este bine să privim în termen lung, pentru că se dorește ca relațiile să fie de securitate să fie aprofundate cu această parte a lumii și se vor lua măsuri pentru acest angajament la capitolul securitate.
George Scutaru: Haideți să reținem această viziune optimistă. Din păcate, a expirat timpul nostru, nu avem timp pentru alte întrebări. Eu mulțumesc tuturor. Regiunea Mării Negre contează, articolul 5 este puternic. Mizăm pe americani și vă rugăm, vă rugăm să nu uitați că Marea Neagră nu este Las Vegas. Și ce se întâmplă în zona Mării Negre nu rămâne doar în zona Mării Negre. Vă mulțumesc, poftă mare și la ora 2:00 revenim pentru următoarele discuții. OK. Family picture.
